V. "Adevărul despre mine este ca un blestem"
Lumos💡
Alerg fără să mă opresc. Acum câteva secunde am aflat că Sirius a fost adus la Minister și că procesul lui trebuia să înceapă în același timp cu cel al lui Igor. Sper că nu e prea târziu.
Văd oameni care ies dintr-o sală, se îngrămădesc și atunci simt cum se face frig în cameră. Aud țipătul lui Lily și le văd corpurile tuturor. Nu, nu din nou... Lacrimile își fac loc pe obrajii mei fierbinți, încep să respir din ce în ce mai repede.
Ajung pe podea și îmi aduc mâinile la urechi. Nu mai vreau să aud sau să văd. Îmi ridic privirea și văd creaturile alea hidoase și apoi pe el... Nu... Nu!
" Gândește-te la ceva fericit, orice!" Atunci mă ridic și îndrept bagheta spre Dementor, spun vraja și văd cum un câine argintiu apare în jurul meu.
--- Sirius! strig și mă arunc în brațele lui. Ce ai făcut?
--- Nimic, jur! Peter i-a ucis pe Mageamii, nu eu, apoi s-a transformat în șoarece. Te rog, crede-mă, spune uitându-se în ochii mei.
--- Te cred. Sirius, fugi! Fugi cât nu vin Aurorii, te rog! Nu vreau să ajungi în Azkaban, nu vreau să te pierd și pe tine!
Atunci Apar Molly, Arthur, Remus și Albus. Îi rog din priviri să îl ajute. Numai gândul că-l voi pierde și pe el, gândul că Harry va rămâne cu cei din familia Dursley. Nu-mi pasă dacă mor fiindcă nu mi-am făcut jurământul. Nu vreau ca răul să se abată asupra noastră din nou.
Numai că nu toate visele se îndeplinesc. Aurorii au venit... și se îndreaptă spre noi.
--- Catherine, dăi drumul te rog, nu ne face munca și mai grea decât este, spune unul dintre ei.
--- Nu, vă rog, este nevinovat, vă rog nu-l luați de lângă mine, spun și noi lacrimi își fac loc în ochii mei umflați.
--- Este vinovat pentru uciderea unui vrăjitori și a 12 Mageamii, spun dur.
--- Dar, vă rog, pot...
--- Las-o baltă Cath! Lasă-i să mă ia, spune Sirius și mă întorc spre el.
Văd cum îl iau cu forța de langă mine și cum îl conduc spre ieșire.
--- Sirius, nu! Nu-l puteți lua, nu! strig și ridic bagheta spre ei. Cineva încearcă să-mi prindă mâinile și reușește până la urma.
--- Cath, potolește-te! Termină! S-a dus! încerca Remus să mă oprească.
--- Nu-l puteți lua! NU! E NEVINOVAT! NU EL A COMIS CRIMA! strig din toți rănchiunii. Mă zbat în brațele lui Remus. O aud pe Molly cum plânge în spatele meu.
--- NUU! SIRIUUSS! strig și ajung pe podea. Nu poate fi adevărat. Mai întâi părinții mei, apoi Lily, James, Marlene, Alice și Frank, acum Sirius.
Bat cu pumnii în podea, plâng și urlu de durere. Molly încearcă să mă ridice, iar eu nu vreau! Rămân acolo în timp ce 2 fraieri încearcă să mă ridice.
--- Te rog Cath, ridică-te! Totul va fi bine, îți promit, spune Molly încercând să mă facă să mă simt mai bine, numai că nu mă simt mai bine, ci mai mult nervoasă.
--- Bine? Bine? Cum să fie totul mai bine? Omul pe care îl iubesc e dus către cel mai groaznic loc și tu îmi spui că totul va fi bine? spun nervoasă până peste cap.
--- Calmează-te, te rog, spune calm Arthur iar asta mă enervează.
--- Să mă calmez? Cred că glumești! Într-un timp scurt am pierdut 6 persoane! 3 nu mai sunt, 2 au înnebunit și acum una este arestată! M-am săturat! spun și cad în genunchi obosită.
--- Cath, nu spune asta, mă roagă Molly.
--- M-am săturat să mai pierd! Nu mai pot! Am obosit... am obosit să mai lupt și simt că nu mai pot duce. Nu mai vreau să trăiesc, spun scăpându-mi un suspin.
--- Cath, nu spune asta. Mereu există o cale pentru fiecare problemă, iar acum asta nu e, nu mai gândi așa, avem nevoie de tine în viață, spune Remus panicat.
--- Remus... vreau să fiu cu ei, nu pot trăi fără ei, spun și într-un final țip: VREAU SĂ MOR! NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC! și Dispar, ultimul lucru pe care l-am văzut au fost doar 3 chipuri plângând.
********************
După un an
Stau pe canapeaua din fața șemineului. Grimmpy, spiridușa mea de casă, îmi aducea un pahar cu lapte cald. Chiar și acum, după tot ce s-a întâmplat, nu m-a părăsit. După ce am Dispărut din Minister aveam de gând să mă sinucid.
După mi-am amintit de Harry. Nu voiam să-l las singur, așa că m-am retras într-o zonă de munte pe care nimeni nu o cunoaște în afară de mine și o parte din poporul meu. Voiam să dispar pentru o perioadă, timp în care prietenii mei aveau să mă creadă moartă.
Astea s-au întâmplat din cauza mea. Dacă James, Lily și restul nu știau adevărul despre mine și despre afurisita aia de profeție! Mda, uit să menționez foarte multe. Înainte să mă nasc, părinții mei au auzit o profeție făcută de o bătrână.
" O fată născută în luna a șaptea, în a șaptea zi la miezul nopții va deține puteri nebănuite de Lordul Întunecat. Pe ei îi leagă sângele aceluiași mare vrăjitor, numai că fata deține puterea unui demon aflat în interiorul ei. Dacă va câștiga lupta cu demonul, va putea să-l înfrângă pe Lord. Dacă demonul va prelua controlul, se va alătura lui și nimeni nu va putea să-l doboare."
Ei știau despre asta, toți cei pe care i-am pierdut, mai puțin Sirius. Strâng la piept poza de la nunta lor. Lacrimile își fac din nou apariția. Grimmpy încearcă pentru a nu știu câta oară să mă liniștească. Știu că mă voi potoli doar când nu o să mai am cu ce să plâng.
Aud o bătaie în ușă. Ridic o sprânceană mirată. Nimeni nu știa de existența mea aici. Nu cred... nu se poate ca el să fie aici! Cu toate că el știe totul, mi-e greu să cred asta.
Mă îndrept spre ușă și o deschid. În fața mea a apărut fix el. Îmi apăru un mic zâmbet în colțul gurii, da, mi-era dor de el, apoi spun:
--- Bună Albus.
--- Bună Catherine, îmi dai voie să intru pemtru a vorbi? mă întreabă el calm.
--- Sigur, spun și îl las să intre.
Îi fac semn să se așeze, iar eu fac acelsși lucru. A rămas același. Este îmbrăcat cu vechea lui pelerină de călătorie, avea ochelarii în formă de semilună, iar ochii lui aveau aceeași sclipire pe care o cunosc, probabil, cel mai bine.
--- Ai decorat frumos, să știi. Ți-ai păstrat vechile gusturi, spune privindu-mă în ochi, dar nu și vechia ta inimă.
--- Nu înțeleg Albus, spun sincer.
--- Faptul că te ascunzi și faptul că nu vrei să-ți mai vezi prietenii asta mă duce cu gândul la faptul că inima ta e plină de regrete și simți că tu ești singurul vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat acum ceva timp. Inima de leu nu mai bate când trebuie, spune într-un final.
--- Și ce ar trebui să fac? Nu mai pot da ochii cu ei, spun obosită. Dumbledore căzu pe gânduri, la fel și eu. Cred că are dreptate într-un fel, n-am mai plecat de aici de foarte mult timp.
--- Dacă mă întorc, mă vei lăsa în pace? La Hogwarts, spun repede.
--- Da, vreau să te întorci ca să predai. Minerva de abia așteaptă să te vadă, spune zâmbind.
--- Stai puțin, spun. Vreau să faci ceva pentru mine mai întâi. Vreau să le spui tuturor că nu mai sunt în viață.
--- Bine, spuse după un timp. Dar fac asta pentru tine, ca să știi. Vei preda metode de vindecare prin diferite căi. Nu vreau să fii ca profesor de Tehnici de Apărare Contra Magiei Negre din nou. Nu vreau să se repete acea greșeală.
--- Bine atunci, merg să-mi fac bagajul, curând va începe un nou an la Hogwarts.
--- De ce te-ai ascuns? De ce nu vrei ca ei să afle adevărul despre tine? Până la urmă sunt prietenii tăi, mă întreabă imediat.
Stau și mă gândesc. Mama, tata, James, Lily, Marlene, Alice, Frank, toți au plecat și nu se vor mai întoarce.
--- Adevărul despre mine este ca un blestem. Nu vreau ca nimeni să aibă parte de el.
Hey guys, ce mai faceți? Mda, e cam scurt capitolul, dar acum îl scrisai. Sper să vă placă, și dacă da votați și lăsați un com dacă doriți.
Va pupa Crystal ❤
Nox!
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top