Fraţi, sinceritate şi o excursie în L.A.

       Lumina dimineţii începe să îşi facă treptat apariţia în cameră. Îmi pun perna pe faţă într-o încercarea patetică de a o face să dispară. Mă întorc pe partea cealaltă a patului cu perna încă pe faţă, dar o bătaie în uşă îmi atrage atenţia.

—Pleacă! Strig enervată şi pe jumătate adormită.

       Eliot intră în camera mea ignorându-mi strigătul. Era îmbrăcat doar într-o pereche de pantaloni negrii scurţi. Se aruncă la mine în pat şi dă drumul la televizor.

—Prin pleacă am vrut să zic dispari! Ce cauţi la mine în cameră şi mai ales la mine în pat?

— Mi s-a făcut dor de tine.

— Eliot e dimineaţă... n-am chef de prostiile tale. Ieşi afară!

—Cineva s-a trezit morocănos. Haide Kate, ridică-te!

—Ok. Deja devii enervant. Ce vrei de la mine?... de data asta fără ocolişuri.

—Îmi place Ali!

—Asta ştiam. Altceva?

—N-ai înţeles... îmi place Ali, chiar îmi place Ali!

— Eliot, începi să mă sperii. Asta e una dintre glumele tale proaste?

—Nu Kate. Chiar îmi place...

— Eliot... nu o da în bară... te rog.

— Nu am făcut nimic, doar micile noastre tachinări.

— Ok atunci. Nu fă vreo tâmpenie pentru că nu te văd bine. Ali nu e una dintre paraşutele cu care te culci tu!

— Asta ştiu... tocmai de asta îmi place. Dar tu ce mai faci cu Adam?

— Ce legătură am eu cu Adam? Întreb cât de inocent pot.

— Haide Kate, nu te mai prostii... cu mine nu îţi merge.

—Dar nu mă prostesc! Protestez eu.

— Îţi place de el şi îți este frică să recunoşti.

— Eliot, eu...

—Eu nu te înţeleg! De ce eşti aşa timidă? Eşti o fată deşteaptă şi frumoasă.

—E mai complicat...

—Nu e complicat nimic... îţi e frică să recunoşti, asta e tot.

—Eliot, nu e asta... e mai complicat. Nu vreau să am probleme din nou.

—Ce probleme Kate? Despre ce vorbeşti?

— Eu... nu... nu mai contează. Las-o baltă.

—Haide Kate, ştii că poţi avea încredere în mine.

—Dacă îţi spun, promiţi că nu o să faci nimic?

—Promit! Spune Eliot în timp ce îmi întinde degetul mic.

        Îi întind şi eu degetul şi zâmbesc. Încrucişatul degetelor mici e unu dintre lucrurile care ne leagă. Când eram mici şi făceam o prostie ne încrucişăm degetele într-un fel de promisiune. Cât timp promisiunea era făcută pe " degeţele " nici unul dintre noi nu avea voie să spună ceva sau să se implice în ceva fără voia celuilalt.

— Ok... deci... nu e vorba că nu îl plac pe Adam, mi se pare drăguţ... şi asta e ceva pentru cât de mult mă implic eu cu băieţii, dar nu asta e ideea. În seara în care am mers în club am avut o mică " discuţie " cu Camil. A intrat după mine în baie şi mi-a spus că Adam e al ei şi dacă mă mai prinde lângă el o să îmi pară rău... şi m-a plesnit. Aşa am ieşit afară... şi mai departe ştii ce s-a întâmplat.

—A făcut ce? O distrug. O să îşi înghită fiecare cuvinţel.

— Eliot, nu! Ai promis. Las-o!

—Cum vrei să o las după ce a avut curaj să se atingă de tine.

— Eliot... mă descurc cu ea.

—Deci asta e motivul pentru care nu mai vorbeşti cu Adam. Mi-a spus el ceva legat de Camil, dar nu era sigur. Cum ai de gând să te descurci? Să fugi de ea?

—Nu... o să stau departe de ea.

—Kate... promite-mi că, dacă îţi mai spune sau face ceva o să îmi spui.

— Promit!

— Vreau să pui piciorul în prag... adică să nu o mai laşi nici măcar să îţi spună ce să faci. Vreau să o înfrunţi... daca fugi nu o să rezolvi nimic... toată schimbarea asta a ta a fost în zadar dacă o să o laşi să câştige. O să fiu lângă tine.. şi pun pariu că şi Ali o să vrea să îi demonstreze cine e șefa pe aici, ca să nu mai spun de Adam. Stai numai să afle.

—Eliot, nu! Adam nu o să afle nimic... ai promis. O să mă descurc cu ea singură. Promit!

— Ok. Hai jos să mâncăm. Fac clătite.

—Cine eşti tu şi ce ai făcut cu fratele meu? Mai întâi vorbeşti cu mine despre fete şi acum faci clătite? Întreb amuzată.

—Am prins ideea. Ţi-a fost dor de mine. Şi mie mi-a fost.

—Vin imediat să te ajut. Merg să mă spăl pe faţă şi cobor. Te iubesc! Îi spun în timp ce mă ridic din pat.

— Şi eu pisic. Fugi şi te spală şi vino mai repede jos.

       Eliot s-a ridicat şi a plecat jos. M-am îndreptat spre baie şi am început să mă spăl, iar apoi am coborât în bucătărie.

        Am uitat ce dor îmi era de discuţiile mele cu Eliot. Obişnuiam să vorbim cu orele... mă rog, el vorbea şi eu ascultam. Obişnuia să îmi spună despre toate escapadele lui, despre toate prostiile pe care le făcea. Mi-a fost dor de fratele meu.

***

— Haide Kate, grăbeşte-te.

— Cobor imediat, strig în timp ce îmi iau telefonul şi micuţa gentuţă neagră.

        Am coborât grăbită scările pentru a scăpa de gura mare a lui Eliot ce mă aştepta jos. Era îmbrăcat ca de obicei, într-o pereche de pantaloni negrii strâmţi, un tricou alb și ochelarii care îi dădeau un aer de băiat rău.

—Dacă nu am fi fraţi, mai că aş sării pe tine.

—Aş putea zice acelaşi lucru. Acum haide să mergem, ceilalţi ne aşteaptă la cafenea.

       Astăzi e una dintre acele seri în care o să ieşim în oraş până târziu, bucurându-ne de vacanţa care tocmai a început. De când a venit Ali am început să ies foarte des cu grupul fratelui meu, ceea ce m-a uimit şi pe mine. Dacă până acum nu mă băgau în seamă sau doar râdeau de mine, acum am devenit destul de buni prieteni.

        Am intrat în cafenea şi am mers spre masa la care se aflau ceilalţi. În capătul mesei se afla Dean, urmat de Evelin, Camil şi Adam, iar în partea dreaptă se aflau Liam, Nina, un băiat pe care nu l-am mai văzut... bănuiesc ca e un coleg cu Eliot şi Ali.

       Când am ajuns în dreptul mesei, i-am salutat pe ceilalţi şi am făcut cunoştinţă cu Zac. Aveam dreptate, era coleg cu Eliot. Pare un băiat drăguţ. Ne-am aşezat pe cele două locuri libere de la masa care erau între Ali şi Adam... "Norocul " era de partea mea în seara asta. Eliot s-a aşezat lângă Ali. Nici nu mă aşteptam să facă altceva, iar eu m-am aşezat resemnată în dreapta lui Adam. O vedeam pe Camil cum îmi aruncă deja priviri urâte. O să fie o seară lungă.

— Daca nu ați fi fost fraţi aş înţelege de ce aţi întârziat, dar aşa? Întreabă Liam amuzat.

— Durează ceva să arătăm aşa bine... îi răspunde Eliot amuzat.

—Bun, deci ce faceţi vara asta? Întreabă Nina curioasă.

— O să ne distrăm. Asta e principala scop.

— Ok, deci m-am gândit să mergem săptămâna viitoare în L.A. Tata are o casă acolo şi ne lasă să stăm. Asta daca nu aveţi alte planuri.

—E o idee genială, strigă Eliot. Frate, ai o casă în L.A. şi eu numa acum aflu?

        Toată lumea a râs de reacţia lui Eliot, iar apoi ne-am decis să mergem. O să fie o săptămână de plaja, distracţie, petreceri... tot ce ne taie capul. Nina, Zac şi Evelin ne-au spus că ei sunt plecaţi şi nu pot să vină, deci am rămas eu, Eliot, Ali, Liam, Adam, Camil şi Dean. Am decis să plecăm duminică dimineaţa, deci o să am 2 zile la dispoziţie să îmi cumpăr cele necesare. Ali o să fie foarte bucuroasă să meargă în mall cu mine... pun pariu că o să probez costume de baie până îmbătrânesc.

       Am stat în cafenea până la miezul nopţii, iar băieşii au decis că vor să margă în club. Eu am refuzat categoric să merg după ce s-a întâmplat ultima data. Le-am spus celorlalţi că mă simt rău şi vreau să merg acasă. Eliot a vrut să mă ducă, dar l-am refuzat spunându-i că nu vreau să îi stric distracţia şi am să iau un taxi. Mi-am luat la revedere de la toţi apoi am ieşit din cafenea. Odată ieşită pe uşa micuţă a cafenelei am simţit o adiere uşoară de vânt care m-a făcut să tremur pentru câteva clipe. M-am îndreptat spre staţia de taxi şi am plecat spre casă.

        Am intrat în camera mea, am îmbrăcat pijamalele mele pufoase cu pisicuţe, mi-am luat bolul cu îngheţată şi am început să mă uit la un film. Am terminat îngheţata aşa că am coborât jos după alta... nu mă satur de ea. După ce mi-am umplut din nou bolul cu înghețată, m-am îndreptat spre scări, având în cap o singură direcție: camera mea. Nu am apucat să fac numai câțiva pași pentru că uşa de la intrare s-a deschis, pe ea intrând Adam.

— Ce cauţi aici? Întreb surprinsă. De unde ai cheia?

— De la Eliot. Am venit să vorbim.

— Pleacă Adam, nu am ce vorbi cu tine. Nu s-a schimbat nimic de la ultima noastră discuţie.

— Ba s-a schimbat. Acum ştiu ce s-a întâmplat... spune Adam cu un ton uşor trist în timp ce urcă scările spre mine.

—Nu ştiu ce ai aflat, dar nu s-a schimbat nimic. Acum pleacă, vreau să mă uit la film.

— Ok... nu mai insist dacă nu vrei să vorbim. Mă laşi măcar să mă uit cu tine la film? Ceilalţi nu o să vină prea curând şi nu am ce face singur.

— Ok... dar numai cu o condiţie.

— Care?

— Faci popcorn şi îmi spui de ce ţi-a dat Eliot cheia de la casă fără să mă anunţe.

        Adam coboară înapoi în bucătărie după popcorn, iar eu urc imediat în camera mea. Mă arunc în pat şi încep să mănânc îngheţata care începea să se topească. După câteva minute apare şi Adam cu un castron mare de popcorn şi se aşează în pat lângă mine.

—Frumoase pijamale, îmi spune amuzat.

— Tu să taci că altfel te scot afară, îl ameninţ în timp ce arunc cu o pernă în el.

        Se fereşte cu uşurinţă de pernă şi se aşează mai aproape de mine.

        Dau drumul la film şi încep să mănânc popcorn cu poftă. Adam mă trage la el în braţe, iar eu încerc să scap imediat.

—Adam, da-mi drumul! Tip în timp ce încerc să mă eliberez.

— Calmează-te Kate. Nu muşc.

— Tu nu, dar Camil nu sunt aşa sigură.

       Când mi-am dat seama ce am spus m-am plesnit mintal. Cum Doamne am putut să spun asta... cu voce tare? Kate, iar vorbeşti fără să gândeşti... îmi spun în gând.

—Ce legătură are Camil?

—Haide Adam, prefă-te că nu am spus nimic şi da-mi drumul.

— Kate, ştiu ce ţi-a făcut Camil... mi-a spus Ali. Eu nu am treabă cu ea... mă enervează foarte rău. Nu am nici o legătură cu ea, e doar o paraşută disperată după atenție. Nu trebuie să te fereşti de mine din cauza ei.

— Adam... eu nu vreau să vorbesc despre asta.

— Ok... fie, dar mâine nu scapi. Acum fă-te comodă la mine în braţe că nu te las să pleci.

        Îi arunc o privire urâtă, iar apoi îmi sprijin capul pe pieptul lui. La jumătatea filmului am simţit cum ochii mi se închid din ce în ce mai tare până când într-un final am adormit.