~ Adam P.O.V. ~

După cele treizeci de ture pe care l-am făcut singurul lucru pe care sunt capabil să îl mai aud sunt bătăile frenetice ale inimii mele. Să călcăm antrenorul pe nervi nu a fost una dintre cele mai bune idei ale noastre.

Mă îndrept spre vestiar fără alte comentarii pregătit să dispar de aici până nu se răzgândește iar și ne mai pune să alergăm încă vreo treizeci de ture. După un duș rapid mă îmbrac și dispar pe ușă obosit dar nu înainte de a le promite celorlalți că ne vedem la petrecerea din seara asta pentru a profita de weekend-ul liber.

Parchez mașina în fața casei și mă îndrept direct spre camera mea în speranța ca o să pot să dorm măcar o oră înainte de a pleca din nou. Îmi arunc geanta cu echipamentul într-un colț al camerei și nu ezit să îmi arunca și tricoul în același loc și mai ales nu ezit sa cad direct în pat. Îmi închid obosit, dar nu reușesc să îmi relaxez corpul destul încât să adorm. Oftez frustrat o dată ce imaginile și amintirile dau buzna în mintea mea și privesc tavanul alb al camerei pentru câteva minute în speranța că totul o să dispară și o să pot să dorm.

Din păcate corpul meu nu vrea să coopereze cu dorințele mele și imediat ce îmi închid ochii imaginile cu Kate îmi apar în minte. Zâmbesc nostalgic când îmi amintesc cum obișnuia să râdă și mai ales să roșească la orice lucru care ieșea din gura mea sau a lui Eliot. Zâmbesc când îmi aduc aminte cum obișnuia să se ascundă la pieptul meu de fiecare dată când ceva nu îi plăcea, zâmbesc când îmi amintesc cum petreceam ore întregi râzând fără motiv și zâmbesc din nou când îmi aduc aminte cum își dădea ochii peste cap de fiecare dată când era frustrată.

Mână mi se îndreaptă involuntar spre buze o dată ce imaginile cu noi sărutându-ne îmi apar în minte și zâmbesc din nou. Frustrarea mi se citește pe față o dată ce totul dispare și orice amintire plăcută se transformă în praf. Singurele imagini care mi se învârt acum prin minte sunt cu ochii ei, ochii ei plini de lacrimi și frustrare când m-a văzut și fără vreun avertisment a izbucnit în plâns. Singurul lucru vizibil în ei era dezamăgirea. Nu am știu cum să reacţionez așa că am rămas tăcut. Am rămas tăcut până ce mi-a aruncat telefonul în față și mi-a spus că s-a terminat. A dispărut într-o secundă, fără să îmi dea timp nici să clipesc și a trântit ușa camerei mele urmată de cea a casei. A fugit, a dispărut din viața mea la fel cum a apărut, pe neașteptate. Nu am pe cine să învinovățesc în afară de mine. Poate dacă aș fi reușit să leg două cuvinte totul ar fi fost diferit, poate m-ar fi ascultat, poate mi-ar fi dat o șansă să spun ceea ce s-a întâmplat. Dar nu, până și eu sunt conștient că oricum aș fi pus problema nu cred că m-ar fi iertat și probabil aș fi făcut mai mult rău decât bine. Mergeam deja pe gheață subţire și tot ce a fost nevoie a fost o mică crăpătură să distrugă totul și să mă facă să realizez cât de prost am fost.

— La naiba! Înjur din nou și îmi acopăr fața cu mâinile.

Nu ar fi trebuit niciodată să o las să se îndepărteze de mine, să o las să fugă, să o pun pe locul doi în fața iluziei că totul o să fie bine. Nu am realizat până nu a fost prea târziu că tot ceea ce am reușit a fost să o rănesc. Fiecare ceartă, fiecare cuvânt rostit din frustrare, fiecare ușă trântită și fiecare lacrimă au fost doar vina mea. Ziua în care într-un final a renunțat să se mai lupte cu morile de vânt, ziua în care a decis că renunțe la noi, să renunțe la tot ceea ce a fost și ce ar fi putut fi m-a lovit ca o palmă peste față, ca o găleată cu apă îngheţată într-o zi toridă de vară.

Mă ridic din pat mult mai obosit de cât am fost după antrenament și nu reușesc să fac altceva în afară de a merge în baie și a face un duș rece în speranța că o să mă mai trezesc și o să o scot din mintea mea.

După douăzeci de minute petrecute în duș, mă simt mult mai bine din punct de vedere fizic, dar Kate e încă prezentă în mintea mea. Devin din ce în ce mai frustrat și stiu că singurul lucru care m-ar putea ajuta acum e o cantitate mare de alcool. Sunt conștient că ceea ce am făcut o să mă urmărească mereu, dar am nevoie să uit. Am nevoie să trec peste toate amintirile care mă bântuie zi de zi.

Apuc o perechi de pantaloni negri, un tricou alb și mă îmbrac în timp ce încerc să îmi alung din minte orice imagine. Ridic geaca pe care am aruncat-o pe jos, îmi iau telefonul și părăsesc casă înainte de a mă răzgândi.

Douăzeci de minute trec până ce mă aflu în fața casei lui Eric. Respir ușurat când realizez că mersul pe jos m-a ajutat într-o oarecare măsură să îmi mai golesc mintea. Acum tot ce am de făcut e să găsesc ceva alcool și să trec peste.

Intru în casă fără să ezit, mirosul alcoolului lovindu-mă din plin. Același grup de larg de persoane se învârt în jurul meu cu pahare pline de alcool în mână și de cele mai multe ori fără vreo grijă. Pășesc printre ei încercând să mă îndrept spre bucătărie pentru ceva alcool. Spre surprinderea mea Eliot e alături de ceilalți și rămân înțepenit pentru o secundă neștiind dacă ar trebui să dispar sau să îmi continui drumul.

O dată cu Kate mi-am pierdut și cel mai bun prieten, până și pe Ali. Eliot nu mi-a adresat niciun cuvânt dacă nu a fost necesar și oricât de frustrant ar fi, am încercat să păstrez distanța și mai ales decizia. Că îmi place sau nu să recunosc am meritat din plin pumnul pe care mi l-a dat când a auzit. Am reușit să le fac viața mizerabilă tuturor. Eliot a luat-o puțin pe arătură după ce s-a despărțit de Ali, iar eu în loc să îl ajut am distrus singurul lucru pentru care era recunoscător. Fericirea lui Kate. De atunci ne evităm reciproc și îi sunt recunoscător că după toate cele întâmplate a reușit să se adune și să fie alături de Kate. Știu cât de greu a fost pentru el și mai ales simt pe propria piele.

Surprinderea mi se citește pe față în momentul în care înaintează spre mine și îmi înmânează o doză de bere.

—Promit să îmi țin pumnii la locul lor.

Îl privesc întrebător și nu știu cum ar trebui să reacționez și mai ales ce vrea să obțină. Înainte să apuc să răspund Layla se aruncă pe mine și pufnesc enervat. Eliot mă privește de parcă am două capete și înainte să apuce să se răzgândească în legătură cu pumnii aia mă întorc spre cauza tuturor problemelor mele.

—Dispari! E tot ce spun în timp ce Layla mă privește cu o sprânceana ridicată.

— Nu asta ai spus acum ceva timp când...

Îmi duc până pe fața frustrat și realizez că trebuie să fiu din nou un nesimțit în speranța că de data asta înțelege mesajul.

— Layla, cum vrei să îți mai explic? Am făcut sex odată, eram beat! Până și mintea mea îmbibată de alcool a regretat!

Layla își dă ochii peste cap și spre fericirea mea dispare fără vreun alt comentariu.

—Te-ai fi așteptat ca după ce îi repeți de zece ori același lucru să înțeleagă ideea.

Eliot mă privește amuzant și tocmai realizez ironia situației. Tocmai am recunoscut că m-am culcat cu fata care a răspândit zvonul că aș fi făcut asta cu mult înainte să o fac.

—Am nevoie de ceva mai tare decât berea aia. Scuză-mă pentru 20 de secunde.

Fără alte cuvinte mă îndrept direct spre sticla de Tequila și iau două shot-uri fără să stau pe gânduri. După ce simt că alcoolul îmi alunecă pe gât în jos mă întorc la Eliot și iau doza de bere din mâna sa.

— Trebuie să vorbim!

Înghit în sec și dau aprobator din cap.

- În apărarea mea nu m-am culcat cu ea când crede toată lumea!

- Știu! E tot ce spune și îmi face semn să ieșim în grădină.

- Ar trebui să mă întorc după sticla ala de Tequila?

Eliot mă privește amuzat din nou și încerc să înţeleg ce se întâmplă. Sunt frustrat și confuz. Două lucruri care de obicei nu duc la nimic bun.

- Cred că vrei să auzi asta treaz.

Dau din cap aprobator și mă razăm de gardul din lateralul curții.

- De ce nu ai spus nimic?

Îmi iau câteva secunde să înregistrez ce tocmai m-a întrebat.

- Eliot, nu ai văzut disperarea și dezamăgirea din ochii ei.

Iau o gură zdravănă din doză de bere și regret că nu am luat sticla aia blestemată cu mine. Chiar nu vreau să fiu treaz să aud asta.

- Orice aș fi spus nu ar fi contat. În momentul respectiv nici nu știam dacă e adevărat sau nu.

Eliot aprobă tăcut din cap și îmi face semn să continui.

- Am sărutat-o asta e sigur. Ali mi-a arătat poza.

Pumnii drept mi se strânge și oftez din nou frustrat.

- Nu îmi aminteam nimic. Nath mi-a spus că el m-a dus acasă și că e singur că nimic nu s-a întâmplat. M-a scos de acolo imediat ce m-a văzut lângă ea. În momentul respectiv a fost cuvântul lui împotriva cuvântului ei. Am fost destul de beat încât să o sărut, m-am așteptat la orice. Fragmente din seara respectiva au început să îmi vină în minte după săptămâni și după cum am spus, era deja mult prea târziu.

- Dar te-ai culcat cu ea după.

Răspunsul său sună mai mult a afirmație decât a întrebare așa că mă rezum în a da aprobator din cap.

- Înainte să se termine anul. M-am îmbătat destul de rău luând în considerare situația. Eram frustrat și dacă oricum toată lumea credea că m-am culcat cu ea, am făcut-o. Nu m-am simțit mai mizerabil ca atunci nici în momentul în care Kate mi-a țipat practic în față că s-a terminat.

Iau o altă gură de bere și decid că e timpul meu să încep cu întrebările.

- De unde știi?

- Am auzit-o când i-a spus lui Lara. Niciuna dintre ele nu e mai brează.

Ridic o sprânceană întrebător iar Eliot se rezumă la a da din umeri.

- Nu ești singurul care toate lua decizii tâmpite. Acum câteva zile. Credea că dorm.

Dau la rândul meu aprobator din cap deși nu înţeleg unde vrea să ajungă cu discuția asta.

- Ali e cu Kate.

Cred că șocul de pe fața mea și faptul că am scăpat doza din mână îl face să regrete ce tocmai a spus.

- Nu știa, spune din nou.

Dau din cap negativ și sunt la două secunde depărtate de a pune mâna pe telefon și a o face să regrete că s-a născut.

- Înainte de a arunca cu ceva ascultă-mă până la sfârșit.

Aprob din cap deși nu știu dacă vreau să aud mai mult.

- Ali nu știe nimic și nu am apucat să îl spun înainte de a se urca în primul avion și a merge acolo. Să spun că Kate e supărată e puțin spus. Nu am auzit-o atât de enervată nici măcar când s-a despărțit de tine. Mi-a închis telefonul imediat ce a pus cap la cap faptul că știam. M-a sunat Kyle după și mi-a spus că nu a reacționat bine de loc.

O dată ce îi aud numele lui Kyle pumnii mi se strâng și mai mult. Nu îl vreau în aproprierea ei. E făcut din același aluat ca și mine și nu o să se termine bine.

- A plâns frustrată de când a văzut-o prima dată. Aparent Ali a apărut la o petrecere unde erau toți și să spunem că sora ta nu a fost prea fericită când a văzut-o sărutând un băiat.

Îmi îndrept privirea spre Eliot și mă abţin cu greu să nu scot câteva cuvinte neortodoxe pe gură.

- Nu fii ipocrit!

Dau aprobator din cap știind că nu am nici un drept să spun nimic.

- Şi-au spus câteva cuvinte care nu ar fi trebuit să părăsească gura la niciuna dintre ele. Kyle a găsit-o plângând și mi-a spus că așa a și adormit. Am sunat-o de nenumărate ori, dar nu îmi răspunde.

Dau aprobator din cap și nu știu ce mă enervează mai mult, faptul că Ali e acolo sau faptul că Kyle e.

- Cred că e evident pentru toată lumea că nu ai trecut peste și te asigur că nici ea. Ce ai de gând să faci?

la