Capitolul 5

Petrecerea


—Bună ! Spune într-un final Adam.

—B.. Bună! Am spus nevenindu-mi să cred că m-am bâlbâit în halul astă...

      " E a doua oară când te bâlbâi în faţa lui! "... mă mustrează conştiinţa.

— Bună Adam... sau poate pa, Adam.

—Uşor surioară... şi mie mi-a fost dor de tine. Kate nu-i aşa? Întrebă Adam.

— Voi vă cunoaşteţi? Întrebă Ali uşor surprinsă.

— Cam aşa ceva. Acum 3 seri m-am băgat în el din greşeală.

—Văd că ai renunţat la cărţi şi la aspectul de tocilară. Aşa eşti mai drăguţă.

—Daa... am spus uşor ruşinată.

—Când am să termin cu ea nici nu o să vă mai aduceţi aminte de ea ca fiind micuţa tocilară.

—Sper.. spuse Adam amuzat... acum e mult mai drăguţă.

       Stai, stai, ce? Adam tocmai a spus că sunt drăguţă... de două ori?! Chiar atât de mult m-a schimbat Ali? Poate până la urmă nu sunt chiar aşa de invizibilă.

        Fără vreun avertisment, Ali mă prinde de mână şi mă trage spre parcarea liceului. Am fost atât de prinsă în gândurile mele încât nici nu am observat când a plecat Adam.

        Odată ajunse în parcare l-am văzut pe Eliot care stătea rezemat de maşina sa, făcându-ne semn să mergem la el. Ali m-a tras spre maşină spunându-mi că o să ne ducă Eliot acasă pentru că după toată munca depusă pentru a-mi îmbunătăți imaginea este obosită şi nu are chef să meargă pe jos. Ne-am urcat în maşină şi am plecat spre casă.

—Poţi să nu te mai uiţi aşa la mine?

—Nu pot surioară... încă sunt şocat de cât de bine areţi.

—O să iau asta drept un compliment.

—Chiar a fost un compliment. Dean dă o petrecere deseară... ar trebui să veniţi.

—Poate... spune Ali plictisită.

***

       E deja ora șase... după o baie bine meritată m-am pus în pat luându-mi o carte să citesc, dar liniştea mea a fost spulberată în momentul în care Ali a intrat în cameră.

— Deseară mergem la petrecere; spune prietena mea entuziasmată.

— Parcă ai spus că eşti obosită, plus că nu am mai fost invitată la vreo petrecere până acum şi sincer nu vreau să merg.

— Of, of, of... tu nu ai înţeles până acum că totul este cum vreau eu? Dacă până acum ai stat în casă... e timpul să schimbăm şi asta.

— Dar...

— Dar nimic. O să ne îmbracăm în aşa fel încât să nu trecem neobservate. O să le demonstrăm fraierilor ălora cât de bine poate arăta micuţa Kate şi o să ne distrăm împreună... parcă îmi este dor de o petrecere. Să nu uităm că o să fie şi Adam acolo!

— Stai, ce? Ce legătură am eu cu petrecerea şi Adam?

— Haide Kate, nu te mai preface... am văzut cum te uitai la el... ca să nu mai spun şi de bâlbâit. Îl placi!

— Eu nu...

        Nu mai apuc să zic nimic. Eliot intră în cameră. Era îmbrăcat doar într-o pereche de pantaloni negri, scurţi.

—Deci, veniţi la petrecere?

—Da! Spune Ali fără să ezite... Şi poţi să te îmbraci... am imunitate la ceea ce încerci să faci. Ali se uita amuzată la Eliot.

—Ce fac? Ce imunitate? Îmi era cald... aşa stau tot timpul în casă.

— Tot timpul când sunt fete în casă, rectific eu amuzată.

—Surioară, vei arăta tu bine acum, dar să nu uităm că tot eu sunt ală amuzant aici.

—Şi arogant... să nu uităm.

— Deci, fără alte comentarii, petrecerea e la Dean acasă pe la ora 8.

       Eliot îi mai aruncă o ultimă privire lui Ali şi pleacă.

        Ne-am apucat să ne pregătim. Ali mi-a alese o rochie neagră şi o pereche de pantofi de aceeași culoare, în timp ce ea a îmbrăcat o rochie albă cu o pereche de pantofi negri. Machiajul ales a fost unul simplu, iar parul am ales să îl întindem. Ne-am urcat într-un taxi şi am plecat spre casa lui Dean. Odată ajunse acolo am prins-o pe Ali de mână rugând-o să mergem acasă. Asta nu era un loc pentru mine.

— Haide iepuraş speriat... nu o să păţeşti nimic.

        Nu am mai apucat să mai ripostez, pentru că Ali m-a şi tras în casa mare din faţa noastră. La intrare am fost întâmpinate de Dean, care avea în mână un pahar roșu, cel mai mai probabil cu bere. Îl dă pe cât fără să clipească, iar apoi vine la noi:

— Ooo... cine ne onorează cu prezenţa, sunt chiar cele două dive în devenire.

— Bună şi ţie spune Ali pe un ton plictisit trăgându-mă în bucătărie pentru a-şi lua ceva de băut.

        Am intrat în bucătărie unde am dat de Eliot care o trage pe Ali la dans lăsându-mă singură acolo. Am luat un suc de portocale, chiar dacă eu urăsc portocalele pentru că altceva înafară de alcool nu am găsit. Mi-am luat sucul şi am ieşit în curtea din spate unde era destul de linişte. M-am dus hotărâtă spre leagănul din curte pentru a mă aşeza, dar nu am mai apucat. Două mâini m-au cuprinseră de mijloc. Am rămas blocată. Simţeam cum pulsul începe să îmi crească.

       Am simţit cum deodată sunt întoarsă spre acea persoană. Când am ridicat privirea l-am văzut pe Adam. Am rămas şocată, neputând să mă mişc sau să zic ceva. Îi simţeam respiraţia pe faţa mea, îi vedeam ochii aceia negrii în care eram gata să mă pierd. La fel ca şi mine, el rămase uşor surprins de reacţia mea. M-a privit în ochi, iar apoi mi-a dat drumul din strânsoare. Stăteam şi mă uitam la el înlemnită... sau mai bine spus mă holbam la el. Am vrut să ma dau câţiva paşi în spate, dar corpul meu nu a fost de acord cu mine.

—Bună Kate, rupse Adam într-un final tăcerea.

— Bună, reuşesc să spun şi eu lăsându-mi capul în pământ. Simţeam cum obrajii mei încep să fiarbă de-a dreptul, dar măcar nu m-am mai bâlbâit.

       Băiatul se da câţiva paşi în spate observându-mi reacţia.

—Eşti drăguţă când roşeşti spune amuzat în timp ce îmi ia sucul din mână.

— Suc de portocale? Suntem la o petrecere ar trebui să bei ceva alcool.

— Eu şi alcoolul nu suntem prieteni...

—O să fiţi de acum! Spune amuzat Adam în timp ce îmi dă să beau un pahar cu un lichid închis la culoare... cred că e vin.

— Dar... eu nu beau, încerc eu să protestez.

—Haide prinţesă... e doar un pahar... nu o să păţeşti nimic. Măcar gustă.

        Mă mai uit odată la el, apoi la pahar şi beau um pic. Spre surprinderea mea nu era chiar aşa de rău.

—Vezi, n-ai păţit nimic. Acum hai să dansăm.

        Adam mă prinde de mână şi mă trage în casă lângă ceilalţi. S-a dus si liniştea mea.

        Începem să dansăm pe ritmul muzicii. Adam e din ce în ce mai aproape de mine. Simt din nou cum pulsul îmi creşte. Nu îmi venea să cred cum reacţiona corpul meu în preajma lui sau... sau mai bine spus cum reacționam eu. Se apropie şi mai mult de mine uitându-se în ochii mei. Îmi doream să mă sărute chiar în momentul ală. Nu ştiam ce e cu mine, eu nu reacţionam aşa. Băiatul dă să spună ceva, dar nu mai apucă pentru că Ali era lângă noi holbându-se. Am simţit cum o mână mă trace de acolo. Ali se uita la mine uimită şi uşor nervoasă.

—Nu cred că vrei să faci asta cu fratele meu, spune într-un final. El e la fel ca şi Eliot. Nu vrea o relaţie, vrea doar aventuri de o noapte, iar în seara asta tu eşti prada, o pradă cam uşoară după cum se vede.

—Ali... dar nu am făcut nimic.

— Încă... spune în timp ce mă trage înapoi în bucătărie.

— O să bem paharul asta în cinstea lucrurilor pe care le-am realizat până acum... îmi spune Ali amuzată, apoi dă pe gât paharul.

        Încep să beau şi eu. Îi eram datoare măcar cu atât după tot ce făcuse pentru mine. O iau de mână şi o trag spre ringul de dans, unde dăm de Eliot, care ca de obicei era înconjurat de fete. Ali îmi dă drumul apoi se duce şi îl ia pe Eliot la dans. Fratele meu rămâne puţin surprins, dar nu protestează în vreun fel.

***

         Lumina dimineţii mă loveşte din plin. Încerc să mă ridic din pat, dar observ că nu sunt în camera mea. Lângă mine o văd pe Ali dormind dusă. Încerc să ies din cameră, dar pe hol mă lovesc de pieptul cuiva. Îmi ridic privirea văzându-l pe Adam care mă privea uşor surprins.

— Buna dimineaţa, sunshine.

— Hei... spun eu încă destul de adormită. Cum am ajuns aici?

— Ai adormit în maşină când veneam acasă. Eliot era prea beat să te ducă acasă, Ali era la fel aşa că am decis să vă duc pe toţi 3 la noi.

—Nu puteai să mă trezeşti?

—M-am gândit şi la asta, dar erai aşa drăguţă când dormeai încât am decis că mai bine te duc la Ali în cameră. Apropo, petrecăreaţa s-a trezit?

— Nu. Doarme dusă... îi răspund în timp ce mă îndrept spre uşă. Dar Eliot?

—E de neclintit.

—Ok. Poţi să îl trezeşti să îl trimiţi acasă. Eu am plecat, pa.

— Ne vedem la şcoală prinţesă.

        Ajung la mine în cameră, fac un duş apoi mă arunc în pat şi încep să analizez ce s-a întâmplat aseară, cum Ali m-a tras de lângă Adam spunându-mi ca sunt doar o prada pentru el, cum am dat două pahare de vin pe gât fără să mă gândesc, iar apoi toate sentimentele şi felul în care corpul meu reacţionează în preajma lui Adam.

        Nu pot să cred că am cedat şi am mers la acea petrecere... dar până la urmă nu ma deranjat aşa tare. M-am distrat puţin, dar mă întreb la ce s-a referit Ali când mi-a spus că sunt doar pradă pentru Adam. De ce s-ar deranja cineva să se bage în seamă cu mine? 90% din fetele din liceu meu sunt mai drăguţe ca mine... eu nu sunt populara şi în plus nu am avut vreun iubit. Eu nu sunt o fată de care s-ar îndrăgosti cineva. Probabil Ali a exagerat sau pur si simplu era din cauza băuturii.

        Îmi alung orice gând din minte, îmi iau cartea şi încep să citesc. Damon şi Klaus sunt fată în fată. Abia aştept să văd ce o să se întâmple, dacă o să îl aducă acasă pe Stefan sau Klaus o să o găsească pe Elena.

Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top