Capitolul 16


Ce suntem noi ?

Cele doua persoane din fața noastră încep să râdă necontrolat. Mă uit în direcția lor și simt cum pulsul începe să îmi crească rapid:

— Voi! Spun în timp ce le arunc cea mai urâtă privire. Ce naiba a fost în capul vostru ?! Vă spun eu... nu a fost și nu e nimic!

Îl arunc o privire cu subînțeles prietenei mele, apoi ieșim amândouă din cameră lăsându-i pe cei doi să râdă în continuare. Aprind împreună cu Ali luminile, iar apoi coborâm în bucătărie. Ali se așează la masă, iar eu scot din frigider un suc natural.

—Am avut dreptate! Spun în timp ce umplu două pahare cu suc.

— Am să îi omor... trebuie să recunosc totuși că ne-au făcut-o bine de tot.

— Asta nu o să rămână așa...

— Scuipă tot! Îmi spune Ali, iar apoi începe să râdă.

Mă așez lângă prietena mea, iar apoi îi şoptesc:

— Începem cu puțină indiferență... asta o să îi doară destul de tare, iar apoi ceva clasic. O să le plătesc asta cu vârf și îndesat.

—Rectificare... o să le plătim cu vârf și îndesat.

Batem palma, iar apoi ne uităm una la alta cu subînțeles și zâmbind discret. Mă bucur că prietenia mea cu Ali a ajuns la un nivel în care ne înțelegem doar din priviri. Toată lumea are acel prieten care într-o mare măsură gândește la fel fiind suficientă doar o privire și un plan meschin și diabolic e deja pus la cale. Ei bine dragii mei, Ali a devenit una dintre cele mai apropiate persoana, mai bine spus a devenit sora mea... ceea ce e puțin ciudat ținând cont că îl place Eliot, dar asta e altă discuție... momentan de concentrăm pe un singur lucru... răzbunare!

După cinci minute petrecute într-o liniște monumentală cei doi " prinți " își fac apariția vizibil amuzați.

—Deci dacă ați fi văzut ce fețe ați făcut când am deschis ușile... aia era fază de youtube.

— Și ţipătul... nu credeam că puteţi țipa atât de tare. Trebuie să recunoașteți... suntem maeştri! Spune Eliot în timp ce bate palma cu Adam.

Deși îmi stăteau câteva cuvinte nu prea ortodoxe pe limbă, am înghițit în sec și m-am ridicat împreună cu buna mea prietenă având o singură direcție: camera mea. Am trecut pe lângă cei doi și am urcat scările cu cea mai mare indiferență posibilă. Am intrat în camera mea de unde am luat două borcănașe cu tempera specială pentru pictatul pereților. Am ieșit în cea mai mare liniște din cameră și am mers spre baia iubitului meu frate, în timp ce Ali a mers în baia pentru oaspeți.

Dacă credeți că aveam de gând să facem baie vă cam înșelați. Am golit sticla cu șampon pe jumătate iar apoi am turnat peste ce a mai rămas tempera verde și albastră. Am amestecat bine conținutul și apoi am pornit spre camera mea în cea mai mare liniște. Am închis ușa, apoi am așteptat-o pe Ali să se întoarcă.

După ce prietena mea mi s-a alăturat, am pornit partea a doua a planului. Am coborât înapoi în bucătărie, am luat paharele cu suc și ne-am îndreptat spre cei doi băieți care se pare că s-au apucat de un joc video. Ne-am dus în spatele lor și i-am bătut pe umăr. Cei doi băieți s-au întors imediat, iar ce-a urmat a fost o scenă desprinsă dintr-o dintr-un fil amuzant.

— Am uitat ceva.. am spus apoi m-am uitat spre prietena mea și i-am făcut cu ochiul și am turnat paharele direct în părul lor frumos aranjat.

Țin să precizez că lui Eliot îi ia mai bine de jumătate de oră să își aranjeze părul. Am început să râd împreună cu Ali, iar apoi am luat-o la fugă spre camera mea. Am urcat scările rapid și odată ajunse în cameră am închis ușa cu cheia.

— Acum sigur o să facă duș.. spune prietena mea de nebunii, iar apoi începem să râdem.

—Noaptea de abia a început. Spre binele lor spre să nu adoarmă prea curând. Și acum că le-am dat un motiv să facă baie, nu avem ce face decât să așteptăm. Regret că nu am camere de supraveghere în casă ... reacția lor când își vor vedea părul o să fie de milioane.

***

După o jumătate de oră de așteptat, în ușa se aud două bubuituri. Mă uit la Ali deja amuzată și aştept țipetele care vor urma.

— Deschideți nenorocita asta de ușă sau o sparg! Îmi aud fratele cum țipă.

Mă uit la Ali care deja râdea cu lacrimi și îi spun:

—Cred că ar trebui să fugim... dacă ăştia doi intră în cameră suntem ca și moarte.

—Și cum propui să facem asta? Îmi aud prietena întrebând prin hohote de râs.

—Balconul... spun, iar apoi fug spre singura noastră șansă de scăpare.

—Kate, număr până la trei! Dacă nu deschizi o sparg.

Mă uit la Ali care încearcă să găsească o cale să coborâm, iar apoi spun:

—Ali, trebuie să deschidem... nebunii ăştia doi o să îmi spargă ușa.

—Nu fi nebună... ce o să pățească ușa ta o să fie puțin față de ce o să păţim noi dacă deschidem.

— Nu avem încotro. Tu o să sari din balconul meu în cel de la camera de oaspeți, iar eu o să deschid ușa și o să fug după tine. Să sperăm că o să apuc să sar și eu.

Prietene mea sare în balconul de lângă, iar eu mă îndrept spre ușa de la camera mea. Sper să scap cu bine... sau măcar să mă ucidă repede. La cum țipă probabil stau cu cuţitul sau cu toporul la ușă. Îmi fac curaj și învârt cheia în ușă. Apăs pe clanță exact în momentul în care Eliot se pregătește să dea cu piciorul în ușă. Ce a urmat a fost o scenă desprinsă din desene.

Închipuiţi-vă o fază din Tom și Jerry în care Tom încearcă să spargă ușa, iar Jerry o deschide exact în momentul în care Tom s-a împins în ușă. Ei bine exact asta s-a întâmplat cu mine și cu Eliot. Am deschis ușa, iar Eliot a aterizat exact în peretele din față. Am început să râd iar asta ma costat. Am încercat să sar balconul încă prinsă în hohotele de râs, dar nu am mai reușit. Adam m-a prin imediat și m-a aruncat pe umăr. Am început să dau din mâini și din picioare în încercarea de a scăpa, dar fără folos. Iubitul frate al prietenei mele mă ține imobilizată pe umărul său și se îndreaptă spre curtea din spate. Asta nu sună prea bine pentru mine. Am o vagă presimșire care va fi pedeapsa mea. Dacă am omis faptul că am o piscină în curtea din spate... vă spun acum. Am o piscină destul de mare în curte, iar Adam se îndreaptă spre ea.

— Să nu îndrăznești! Îl ameninț în timp ce dau cu pumnii în spatele lui.

—Asta o să fie cea mai mică problemă a ta... îmi spune în timp ce un zâmbet îi apare pe față.

Dacă nu m-aș afla în situația de față... adică pe umărul Adam, probabil picioarele mele ar fi fost de gelatină, pulsul ar fi peste 200, iar obrajii roșii.

Nu am mai apucat să protestez. Adam m-a aruncat în piscină fără nici un avertisment. După ce am reușit să ajung la suprafață un nou val de apă mi-a acoperit capul. Se pare că Ali a fost prinsă și a primit același tratament ca și mine. Am ieșit pentru a doua oară la suprafață, iar imaginea din fața mea era de neprețuit. Părul lui Adam avea o nuanţă de albastru, iar cel a lui Eliot de verde. Se pare că am făcut treabă bună cu șamponul.

Ne-am îndreptat spre ieșirea din piscină în timp ce un Adam și un Eliot serioși ne așteptau.

—Eu prefer să rămân aici. Nu vreau să știu ce ne așteaptă afară... spun, iar Ali începe să râdă și mai tare.

După alte câteva minute de râs am decis să ieșim. Apa era destul de rece, iar o răceală nu suna bine. Am ieșit din piscină sub privirile atente ale celor doi băieți și am fugit în casă în speranța că vom scăpa. Am reușit să ajung în camera mea, dar nu am apucat să închid ușa. Adam m-a prins și m-a trântit imediat în pat. S-a pus deasupra mea și s-a apropiat amenințător de fața mea. Mâinile sale se aflau în dreapta și stânga mea în așa fel încât să nu pot scăpa.

—Și acum vine și pedeapsa.

Nu am apucat să spun nimic. Buzele lui deja le presau pe ale mele. O mulțime de fluturi își făceau apariția în stomacul meu, iar obrajii mei căpătau nuanţa specifică de roșu. Ne-am desprins din sărut doar în momentul în care am rămas fără aer. S-a uitat adânc în ochii mei, iar eu deja simțeau cum mă topesc.

—Iar ai roșit, îmi spune iar apoi își lipește din nou buzele de ale mele.

După zece minute în care nu am făcut altceva decât să ne sărutăm, Adam s-a ridicat de pe mine și pot spune că am putut respira liniștită. Nu vreau să vă spun în ce hal gâfâiam... nici după un maraton de 100 de km nu gâfâiam în halul asta.

— Cred că ar fi timpul să te schimbi... nu că mar deranja ceea ce am făcut până acum, dar ai udat patul și m-ai udat și pe mine.

—Tu să taci! Spun cât de serios pot, iar apoi mă îndrept spre dulap.

— Ce am mai făcut și acum? Întreabă Adam confuz.

Mă abțin cu greu să nu râd și îi spun:

—Uită-te la mine cum arăt.

— Tu te plângi? Eu am parul albastru.

—Ce își face omul cu mâna lui e lucru manual, spun și apoi bufnesc în râs. Data viitoare să nu mai faceți dinastia.

—Trebuie să recunoști că v-am făcut-o.

—Recunosc, la început m-am speriat rău, dar nu mi-a luat mai mult de câteva minute să îmi dau seama ca nu a intrat nici un necunoscut în casă... plus de alta nici noi nu ne-am lăsat mai prejos. Îți stă bine cu păru albastru!

—Ha, ha, ha... ce amuzantă ești tu astăzi.

—Hai gata. Mă duc să fac duș și să mă schimb... ar fi cazul să faci și tu unu.

—Asta a fost o invitație să facem duș împreună?

—Perversule..

Adam începe să râdă, iar eu intru imediat în baie. Închid ușa, îmi verific sampanul și gelul de duș... nu de alta dar îi cred în stare să le fi schimbată.

***

După o jumătate de oră de relaxare ies din duș îmbrăcată într-o pereche de pantaloni scurți și un tricou... asta pentru că pijamaua mea era udă din cauza celor doi inteligenți. Ies din baie și constat că Ali, Eliot și Adam stăteau relaxați în patul meu.

— Văd că v-ați revenit la normal.. spun și fac semn spre cei doi băieţi, iar Ali începe să râdă.

—Kate, îți stă prea bine uscată? Putem rezolva imediat dacă nu... îmi aud fratele cum comentează imediat.

— Gata, gata, facem pace. Dacă voi terminați cu prostiile nu o să mai facem nici noi nimic.

—De acord... nu de alta dar țin prea mult la părul meu. Acum hai la film.

—Voi sunteți conștienți că e 5 dimineața?

— Parcă era vorba de o noapte albă...

— Adam, noapte albă între fete... voi doi nu vă prea încadrați.

—Treci aici și nu mai comenta atât.. îmi spune, iar apoi mă trage lângă el în pat.

Am dat drumul la o comedie, dar nu am apucat să văd prea mult. După jumătate de oră am fost prinsă în lumea viselor. Am simțit doar cum sunt așezată mai bine în pat și acoperită, iar apoi două brațe m-au cuprins într-o îmbrățișare. M-am cuibărit mai bine la pieptul persoanei de lângă mine și m-am pierdut definitiv în lumea viselor.

***

Lumina soarelui își face apariția în cameră. Deschid încet ochii, dar imediat încep să înjur în gând. Se pare că nu s-a deranjat nimeni să tragă draperiile. Mă uit la ceasul de pe noptieră și constat că e 2 p. m. Cum am putut să dorm atât ?!

Îmi ridic privirea și dau de un Adam adormit. Dacă până acum am spus că e drăguț... ei bine m-am înșelat. Acum e de-a dreptul drăgălaș. Se pare că el a fost cel care m-a băgat la culcare. Încerc să mă ridic din pat, dar nu pot. Una dintre mâinile lui mă țin captivă într-o îmbrățișare de urs. Mă foiesc mai tare, dar nu reușesc decât să-l fac să mă strângă și mai tare. Mă las păgubaşă câteva minute, urmând ca mai apoi să încerc să îl mișc în speranța că se va trezi. Nu reușesc nici de data asta, așa că recurg la altă metodă. Îmi ridic capul cât de tare și îl las un mic pupic pe obraz. Un mic zâmbet îi apare de față și pot spune că acum chiar s-a trezi. Încerc să ies din îmbrățișarea lui, dar nu reușesc. Nu s-a mișcat deloc și asta deja devine frustrant. Mă uit la fața lui, dar nu schițează nimic înafara acelui mic zâmbet. " Dacă l-ai sărutat de două ori... a treia oară nu mai contează ".. îmi aud conștiința. Îmi ridic încă o dată capul dar de data nu îi mai dau un pupic pe obraz ci unul pe buze. Adam deschide ochii și îmi spune:

—Așa mai merge.

—Neața și ție frumoasa din pădurea adormită.

—Tu ești cea frumoasă de aici.

La auzul cuvintelor lui mă înroșesc imediat și îmi las capul înapoi pe pieptul lui pentru a mă ascunde.

— Acum poți să îmi dai drumul... mă cam striveşti.

Adam începe să râdă, îmi dă drumul din îmbrăţişare, dar nu înainte de a-mi plasa un pupic pe frunte.

— Apropo... te-am văzut.

—Nu știu despre ce vorbești... îi spun și intru în baie.

Fac un mic duș, îmi fac rutina de dimineața, mă îmbrac iar apoi cobor în bucătărie. Îmi fac un latte macchiato și mă apuc de micul dejun. Îmi fac o salată, iar apoi mă așez la masă. Se pare că voi mânca singură. Ali și Eliot nu s-au trezit... asta dacă au dormit, iar Adam bănuiesc că a plecat acasă. După ce îmi mănânc salata merg la chiuvetă să îmi spăl bolul în care am mâncat. Spăl bolul și îl așez în suportul special pentru vase, iar apoi plec în camera mea.

Intru pe ușă și rămân surprinsă. Adam stătea liniștit la mine în pat și se uita la TV.

—Ce cauți aici?

—Uuu.. ce e cu atitudinea asta. Dacă te deranjează plec.

Mă uit surprinsă la el în timp ce se ridică și vine spre mine. Dă să iasă din caperă, dar îl prind de mână.

—Nu am vrut să sune așa... scuze.

—Te-am prins... îmi spune, iar apoi își lipește buzele de ale mele într-un mic sărut.

Mă depărtez de el și mă arunc în pat.

—Adam, trebuie să vorbim.

— Chiar acum?... mie foame.

—Da... spun și îi fac loc lângă mine.

— Te ascult, îmi spune în timp ce se așează lângă mine.

Mă uit pentru câteva secunde pe fereastră, iar apoi îmi fac curaj și îmi întorc privirea spre el.

— Adam... ce suntem noi... adică ce e asta?

— Asta ce?

— Asta... noi. Ce suntem noi? Ne sărutăm, ne tachinăm și mai nou mai și dormi cu mine. Nu zic că nu îmi place ce se întâmplă, dar nu o să îți permit să te joci cu mine... nu mă mai las păcălită și de data asta.

—Kate, de câte ori vrei să îți mai spun că îmi pare rău pentru ce am făcut... chiar îmi pare... și de data asta nu mai joc cu tine...

—Și atunci ce suntem noi... nu vreau să mai continui cu chestia asta fară să știu ce vrei de la mine sau mai bine zis de la noi. Nu vreau să ajung să mă atașez de tine, iar tu să îți bați joc și să ajung rănită.

— Kate, nu îmi bat joc de tine. Aș vrea să îți spun ce e asta, dar sincer nu știu. Tot ce am făcut până acum a fost să mă culc cu fetele. O aventură de o noapte, poate doua... nimic mai mult. Și pentru mine e ciudat toată asta (face semn între noi) Nu știu ce e asta... nu m-am mai purtat niciodată așa cu o fată. Nu am simțit niciodată nevoia de a proteza o persoană, de a dormi cu ea fără să vreau să fac nimic. Kate, chiar dacă nu vrei să mă crezi ești specială pentru mine și nu te-aș obliga să faci nimic din ceea ce nu vrei.

—Eu nu înțeleg ce e atât de special la mine. 95 % dintre fete arată mai bine ca mine. 95 % dintre ele nu au fost niște tocilare până acum și sunt sigură că toate au avut cel puțin un prieten.

— Termină cu prostiile. Vrei să spui că eşti mai frumoasă ca 95 % dintre ele, ești deșteaptă și chiar nu îmi pasă că ai fost o tocilară. Nici eu nu am avut vreo relație, deci la capitolul asta suntem la fel. Vreau să te cunosc Kate, vreau să fac parte din viaţa ta... asta dacă mă lași. Nu îți pot promite o relație pentru că nu știu ce înseamnă asta... pot doar să promit că încerc... asta dacă vrei să încercăm împreună.

— Adam... euu... nu știu ce să zic.

— Măcar odată fa ce vrei și nu te mai gândi... lasă rațiunea la o parte și fă pur și simplu ceea ce îți vine.

—Ok... o să încerc.

—Nu... o să încercăm împreună.

—Și tot nu mi-ai răspuns la întrebare...

—Of... chiar vrei să mă faci să zic...

—Daa... trebuie să aud cu urechile mele.

— Ok... dacă încerci tu, o să încerc și eu să fiu într-o relație sau ce este asta. O să încercăm împreună și vedem ce iese.

După ultimele cuvinte rostite Adam mă trage într-o îmbrățișare și mă sărută părintește pe frunte.

— Acum puteam merge să mâncăm? Mă întreabă în timp ce face o față de cățeluș.

—Eu am mâncat, spun și zâmbesc nevinovată.

— Numai la tine te gândești. Mergem la Kfc. Liam, Emma, Ali, Adam și Dean ne așteaptă acolo. M-am întâlnit cu ei când am plecat de la tine să mă schimb și le-am spus că te aștept și ne vedem acolo.

—Ok, hai să mergem. Îi dau un pic pupic și îl trag spre scări.

***

După un sfert de oră ajungem la kfc unde ne întâlnim cu ceilalți. Coborâm din mașină, iar Adam se uită zâmbind la mine și își încrucișează degetele cu ale mele și pornește spre grupul care ne aștepta.

— A dat Domnu să veniți și voi, spune Dean în timp ce se merge spre intrare.

— Bună și ție... spun, iar ceilalți încep să râdă.

— Nu îi mai tachinați măi... au avut treaba, spune Liam în timp ce face semn spre mâinile noastre.

Mă înroșesc imediat și dacă aș putea în momentul asta m-aș ascunde sub pământ.

— Liam, te oftici sau mi se pare mie? Îl întreabă Adam, iar ceilalți bufnesc iar în râs.

Intrăm în Kfc, ne așezăm la o masă mai mare, iar Ali cu Emma se scuză spunând că merg până la baie. Mă prind de mână, mă trag de lângă Adam și pot spune că mă târăsc până la baie.

— Bun, deci scuipă tot! Îmi spune Ali în timp ce închide cu cheia ușa de la baie.

— Să spun ce? Fac eu pe nevinovată, dar nu îmi prea iese.

— Te las jumătate de oră singură acasă și tu vi de mână cu Adam și pe deasupra mă mai întrebi și ce.

—Ali, ia-o mai ușor... te bate Adam dacă îi faci ceva, îi spune Emma prietenei mele și începe să râdă.

— Amuzante voi așa de felul vostru. Nu știu ce e asta... adică știu, dar totuși nu.

— Ce ști și totuși nu? Ai o relație cu el sau nu?

—Nu știu... adică după ce am ieșit de la duș, am mâncat o salată după care am urcat în cameră unde l-am găsit trântit la mine în pat. Într-un sfârșit l-am întrebat ce e asta, ce suntem noi și așa mai departe. Mi-a spus că sincer nici el nu știe... și că dacă încerc eu o să încerce și el să fim într-o relație... acum mă lăsați să plec?

—Nu știu ce să spun despre asta, dar cert e că dacă îți face rău în vreun fel, o să îl fac să regrete că mă cunoaște... spune Emma.

—... și mie că îmi este frate.

Le trag pe fete într-o îmbrățișare și le spun:

—Mulțumesc fetelor, sunteți minunate. Nu știu ce m-aș face fără voi.

—Știm. Îmi spun și mă trag și ele într-o altă îmbrățișare.

—Acum haideți să mergem... îmi chiorăie mațele.

Ieșim din baie, ne comandăm mâncare, iar apoi mergem lângă ceilalți. Ne așezăm pe locurile libere și mâncăm împreună cu ceilalți.

Adam își pune o mână pe coapsa mea, iar eu sar ca arsă.

— Scuze... îmi spune la ureche. Nu am vrut să te sperii.

— E ok.

— Ești ok?

— Da, de ce nu aș fi?

— Pai te-au ținut în baie 10 minute și mă îndoiesc că aveau nevoie la baie.

— Sunt bine. Nu mi-au făcut nimic. În locul tău mi-aș face griji pentru tine... nu de alta, dar le cunosc destul de bine încât să știu ce le poate capul.

—Stai liniștită. O să fiu băiat cuminte.

— Așa să faci... îi spun și începem să râdem amândoi.

***

Următoarea săptămână a trecut relativ repede. Bunica s-a întors acasă și a angajat și o doamnă foarte drăguță care se ocupă cu mâncarea și cu curățenia. Se pare că unchiul nostru are câteva probleme de sănătate, iar ea o să meargă destul de des la el pentru al ajuta, așa că a angajat-o pe doamna Anna să aibe grijă de noi.

Lucrurile între mine și Adam merg din ce în ce mai bine... asta dacă nu pui la socoteală și numeroasele încercări ale lui Camil de a ne despărți. Ali e tot mai apropiată de Eliot, iar de Emma nu știu ce să zic. Acum îi pupă pe Liam, acum se ceartă cu el și nu mai vorbesc.

Se pare că vom avea o altă săptămână agitată. Drăguța de Ali ne-a înscris pe mine și pe Emma în comitetul de organizare al unei petreceri cu tema " Bal mascat ". Dacă nu aș fi aflat că e pentru o cauză nobilă probabil că aș fi strâns-o puțin de gât... bine puțin mai mult, dar asta nu contează... ați înțeles voi ideea.

Bună

Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top