Capitolul 23 - Cassie

Duminică seara, echipa Atlantei din liga seniorilor de baseball, țin un meci transmis la tv și, evident, difuzat pe ecranul imens din Altitudine.

Barul este plin de suporteri care își încurajează echipa. Și din acest motiv, împreună cu Shelby, Avery, Ruby și Savannah, am decis să ne retragem în biroul lui Ryder ca Savannah să ne spună și cel mai mic detaliu de la ultima ei întâlnire cu un anumit Paul. Un avocat excelent, însă nu foarte sigur pe el se pare.

Instalate în jurul biroului, cu cinci pahare și o sticlă de whisky pe jumătate goală așezate între noi, izbucnim toate în râs. Absorbite fiind de vorbele Savannei.

— În plus de asta, n-a înghițit nimic toată seara. Nimic, nimic. Nici creveții, chiar dacă el a insistat să-i comande, nici salata, nici scoicile sau somonul și nu mai știu ce naiba de pește. Nimic. (Își lasă capul pe birou în timp ce ia unul din paharele goale și mi-l întinde.) Încă unul, Cass, murmură.

Prind sticla de whisky, Highland Park de nu știu câți ani ce costă o mică avere și pe care Shelby a luat-o din mica ascunzătoare secretă – în fine, știută de prietena mea din câte văd – a lui Ryder și Jackson.

— Nu ești singurul lucru bun de care Ryder profită fără moderație în acest birou, a declarat în timp ce-mi dădu o palmă peste fund după ce a luat sticla dintr-un sertar.

Zâmbesc și îi umplu paharul Savannei înainte să-mi pun și mie. Înghit o gură din lichidul chihlimbariu și simt o mică căldură împrăștiindu-se prin întregul meu corp.

Mi-ar plăcea să mai pot sta cu fetele, însă, cum barul este full din cauza meciului, Cash mi-a cerut să îi ajut. Am acceptat punând o condiție lui Ryder: să pot face o pauză atunci când Savannah ajunge.

— Barul o să fie plin. Gata, acum că ți-o tragi cu șeful ai impresia că totul îți este permis? Mi-a răspuns cu un aer fals, punându-și mâinile peste fundul meu și atrăgându-mă spre el.

— Bineînțeles, este singurul motiv pentru care mă culc cu tine, am adăugat imediat strecurându-mi mâinile pe sub trivou și apăsându-mă pe abdomenul tare. Și pentru că ai un mădular perfect ce mă face să am orgasm de fiecare dată.

Îmi las o mână să alunece spre picioarele lui, însă mi-o prinde brusc șoptindu-mi la ureche:

— Păstrează-ți energia pentru mai târziu, tigroaico. O să ai mare nevoie de ea văzând că mergi acasă cu mine.

Un fior plin de plăcere îmi traversează întregul corp și beau încă o înghițitură din whiskey.

Plutesc pe un adevărat nor de când am reușit să vorbesc cu Ryder. Și, cireașa de pe tort, banii pe care îi câștig merg direct în buzinarul meu.

Cum am făcut o treabă bună, Ryder a insistat să preiau contabilitatea, oficial de data aceasta. Vorbind despre asta, curând va trebui să fac o vizită la bancă, deoarece cum muncesc, excepțional, în această seară, am adunat destul de mult bacșiș. Suporterii echipei sunt extrem de generoși când echipa lor este pe punctul de a câștiga.

— Este chiar ciudat, acest Paul, comentează Shelby. De ce a comandat atâta mâncare?

— N-am nici o idee, murmură Savannah dând din umeri. Dar asta nu este tot. Când am terminat, în fine... când eu am terminat de mâncat, mi-a propus să comand desertul.

— Poate că este extrem de timid și avea emoții, conclude Avery, așezată pe marginea biroului exact în același loc în care Ryder m-a... Îmi scutur capul ușor simțind cum încep să mă înroșesc.

— Nu, din câte mi-a spus, era ,,bolnav" și nu avea ,,apetit", îi explică Savannah. Mi-a mărturisit în timp ce așteptam mașina în fața restaurantului.

— De ce nu a anulat întâlnirea în acest caz? Se întreabă Ruby încruntându-se.

— Întrebare de un milion de euro. Păcat, pentru că este drăguț și inteligent.

— Poate că voia să te privească mâncând, propun o opțiune nouă. Cine știe, poate are fantasmul femeii ce mănâncă.

— Uită-l pe acest papă lapte, îi sugerează Shelby. Sunt sigură că undeva pe această planetă, există un bărbat și pentru tine, căruia, să-i placă creveții.

— Vezi tu, problema e că urăsc creveții.

Începem toate să râdem. Apoi îmi privesc ceasul de la încheietură.

— Bun fetelor, eu trebuie să mă întorc, le anunț în timp ce mă ridic și îmi termin paharul.

— Deja? Nici măcar n-am avut timp să cotrobăim prin birou, Shelby sare în picioare lângă mine.

— De ce vrei să cotrobăi prin birou? O întreb amuzată.

— Cum adică? Pentru a găsi lucruri interesante, scrisori de dragoste, un jurnal intim, cătușe... Ceva ce să oprească bârfele despre tine și Ryder.

— Sunt dezgustată, Shelby, chiar dezgustată că dezbaterile noastre nu te mai interesează și nu mai sunt de ajuns ca să animeze conversațiile voastre. O tachinez înainte să le fac cu mâna și să le trimit un sărut în aer.

Traversez culoarul și, când ajung în sală, nu-l văd pe Ryder. Sigur este cu vreun client sau vreun furnizor pe undeva pe aici. În schimb, barul e la fel de plin și am treabă.

Îmi iau tava și mă îndrept spre o boxă unde sunt instalați cinci clienți, chiar dacă masa este prevăzută pentru patru. Le iau comanda – trei Heineken, un whisky cu Coca Cola și un 7&7.

— După asta, nu ai vrea să ni te alături? Se întreabă unul dintre ei înainte să mă îndrept spre bar.

— Nu mai există loc nici măcar pentru o pisică. Încerc să fac o glumă. Scuzați băieți, însă nu cred că va fi posibil una ca asta.

— Îi putem cere lui Joey să plece, răspunde arătând pe unul dintre prietenii lui cu degetul.

— Hei! De ce ar trebui să plec eu? Se enervează presupusul Joey. În plus, eu v-am propus să venim să vedem meciul aici.

— Bun. Vă las să să clarificați toate astea între voi până merg să vă aduc comanda.

Încerc să-mi fac loc printre oameni până la bar și, când ajung, îi spun comanda mea lui Cash care se agită în spatele tighelei. Pun băuturile pe care le pregătește pe tavă atunci când aud o voce masculină, sonoră și atât de familiară.

— Scuzați-mă, aș putea avea un burbon fără gheață, cel mai bun pe care îl aveți, vă rog frumos.

Nu...

Nu...

Nu, nu, nu!

— Imediat! Îi răspunde Cash în timp ce îmi pune cele trei beri pe tejghea în fața mea. Bun Cass, gata comada.

Nu, nu este bine, nimic nu este bine!

Rămân paralizată mult timp. Totul pare să se derulează în relantiu, ca și cum creierul meu nu ar fi capabil să filtreze informațiile.

Nu poate fi el, se află la celălalt capăt al Oceanului, la naiba!

Însă, în străfundul meu, nu am nici cea mai mică îndoială. Acea voce, acel accent și politețea cu care i s-a adresat lui Cash...

Îndrăznesc să-i arunc o privire cu coada ochiului, iar inima mea începe să bată cu putere.

Da, e chiar el.

Sebastian.

Mă prind de bar ca să-mi mențin echilibrul. Am impresia că un țunami m-a lovit în plină față. Ignor cum reușesc să rămân atât de calmă. Inima îmi bate în piept precum o tobă și un fior glacial îmi traversează corpul din cap până în picioare. Trebuie să mă prefac în fața tuturor.

Ce naiba caută aici? Cum a reușit să mă găsească? Trebuie să mă gândesc repede la un plan ca să-l scot afară de aici înainte...

— Bună seara Cass, mă salută, ceea ce-mi provoacă piele de găină. În plus de a-ți scurta părul, ți-ai scurtat și prenumele. Charmant.

— Ce cauți aici? Îl întreb șoptind.

— Am vrut să-ți fac o surpriză, iubire. Nu îmi răspundea-i la telefon. Nu am primit nici măcar un mesaj de mulțumire pentru flori. Așa că, am decis să vin aici. (Se apropie de mine și mă crispez imediat.) În plus, am văzut că n-ai dormit acasă în ultimele nopți, ceea ce a alimentat îngrijorarea mea. (Își lasă o mână să alunece pe unul din brațele mele și mă abțin să nu strig.) Știi foarte bine cum sunt atunci când e vorba despre femeia mea, conclude având un zâmbet dezgustător pe buze.

Îl prind de încheietură și îl strâng cu toată forța, încercând să las să iasă afară toți nervii ce încep să se adune în interiorul meu. Îl privesc în grabă, părul negru, ochii maro... Este un bărbat frumos, nu pot să spun contrariul, însă este un bărbat foarte periculos, diavolul reîncarnat.

Repede, îl trag după mine spre ieșire rugându-mă în gând să nu ne fi văzut Cash și că Ryder să nu apară de nicăieri așa cum știe să facă foarte bine. Sebastian mi-a furat doi ani din viață, însă totul se termină aici, în această seară, acum.

— Nu ai ce căuta aici! Încep să țip odată ieșiți afară, și ajunși la câțiva metrii depărtare de Altitudine. Pleacă, Sebastin!

— Haide Cassie, nu fi ridicolă. Nu plec nicăieri fără tine. Ce ți-a venit să pleci din Londra fără mine?

Își întinde mâna ca să mă atingă pe față și mă dau la o parte dezgustată.

— Cum ai aflat că lucrez aici? Îl întreb exasperată. Mă urmărești sau ce?

Sebastian râde în hohote, iar eu îmi alung un nou fior.

— Suntem căsătoriți, Cassie. Nu am nevoie să te spionez ca să știu unde ești. Îmi aparții.

— Nu! S-au terminat toate astea. Te-am părăsit Sebastian și am revenit în Atlanta ca să locuiesc aici. Eu... Nu te mai iubesc.

— Încetează să mai vorbești prostii, Cassandra. Știu că încă mă iubești. Eu, nu am încetat să te iubesc, în ciuda comportamentului tău de copilă ce face un capriciu.

Îmi duc mâinile în jurul meu ca și cum aș vrea să mă protejez, ca să-mi opresc tremurul. Nu doar că trecutul m-a găsit, dar începe să mă înghită cu totul. Am revenit la început, lângă maleficul Sebastian.

Suntem singurii în stradă. Este în superioritate și o știe. Poate să mă pună KO în mai puțin decât îți ia să o spui, și apoi... cine știe ce are în minte. Spunând astea, o mică voce se face auzită în străfundul meu, aceeași care m-a ajutat să iau decizia de a fugi, să mă eliberez din ghearele lui.

— Nu-mi mai este frică de tine, Sebastia. Văd foarte bine ceea ce încerci să faci, ai reușit să-ți ascunzi adevărata față de toți, însă eu, știu foarte bine cine ești cu adevărat.

— Ah, da?

Înghit nodul blocat în gâtul meu.

— Cine sunt cu adevărat, Cassandra mea dulce?

— Un mincinos, las să iasă cuvintele în timp ce încerc să-mi opresc lacrimile din ochi. Un tiran, un laș. Vreau să pleci și să mă lași naibii în pace.

— Este imposibil Cassie. Tu și cu mine suntem legați pentru totdeauna.

— Ok. Cum vrei. În acest caz voi suna la poliție.

Nu-mi ia amenințarea în serios. Nici măcar eu nu mă cred. Nu mi-a făcut nimic. Nimic care să justifice intervenirea forțelor de ordine. Ar fi trebuit să îi sun când am avut ocazia, în toate acele dăți, în Londra, atunci când...

— Și, ce o să le spui? Că soțul tău a venit să te caute pentru că ai părăsit patul conjugal și a fost mort de îngrijorare? Începe să râdă ironic și să se aplece tor mai mult spre mine.

— Locul tău e lângă mine, Cassandra, îmi spune în timp ce mă prinde cu brutalitate de brațe. Adu-ți aminte, dulceață: la bine și la râu.

Cum am putut să fiu atât de proastă? Niciodată nu voi putea să scap de Sebastian. Niciodată.

Sunt pe punctul de-a mă prăbuși atunci când aud ușa de la Altitudine deschizându-se și un imens val de speranță renaște în mine. Nu mai suntem singuri. O să ne vadă. Însă persoana care apare nu este cea pe care o voiam, mai bine spun, un necunoscut ce apare în momentul potrivit, barca mea de salvare mai bine spus.

Nu, nu ar trebui să se întâmple astfel. Nu...

— Cassie? Mă strigă Ryder coborând scările. Totul este bine?

Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top