Pov.  Anastasia

-In alt regat , îmi zice dezamăgită.

- Ce sa întâmplat? O întrebă plina de îngrijorare .

- Pai după dispariția ta , eu am avut o ceartă urâtă cu Luciano si din cauza furiei mă alungat departe de aceste meleaguri intr-un regat străin , ieri noapte a dat ordin să vin înapoi .

- Si sunteți bine ? O întreb analizând o peste tot .

- Sunt bine draga mea , tu cum ești am auzit că o să fiu bunica . Îmi zâmbește și mă îmbrățișează parinteste .

- Sunt bine doar o poftă ciudată de sânge în rest sunt bine . Ii zic si ii zâmbesc vesela .

- Să îți satisfaci mereu pofta altfel va fi rău , să nu aștepți nici măcar un pic altfel copilul va procura sânge de la tine si vei deveni foarte slăbită . Îmi zice îngrijorată .

- Bine atunci mă duc să îmi satisfac pofta , ii zic si o iau la fugă pe hol .

Ajunsă în bucătărie golesc cinci pungi pe nerăsuflate , si îngrijorarea pune stăpânire pe mine . Sper ca copilul meu să fie bun , nu un ucigaș . Tatăl ei a început să se mai îndrepte după părerea mea .

Ies în grădina să iau o gura de aer si sper sa îmi mai iau gândul la viitorul comportament al copilului meu .
Merg desculță pe iarba moale si inspir aroma naturi .
Un sentiment de nostalgie pune stăpânire pe mine , mă uit în direcția paduri si simt brusc ca ma cheamă . Mă îndrept în direcția ei ca printr-un farmec , merg rătăcind printre arbori bătrâni , pierd noțiunea timpului  în timp ce analizez fiecare detaliu ce îmi apare în cale .
Un stejar masiv si bătrân apare intr-o pornită cu iarba uscata ca si cum ar fi arsă , pomul de asemenea  parcă ceva îi dăduse foc , mă îndrept cu pași mici să îl analizez , o stare de nesiguranță îmi spune să nu o fac dar ceva mă atrage în direcția lui.

Stau si il privesc cu mâna tremurândă ii ating scoarța trecută prin atâta suferință și durere .

- Nici tu nu îi poți lua durerea iubito !   Aud o voce în spatele meu .

Mă întorc brusc și în fața mea sta un bărbat bine făcut corp de Adonis si niste ochii rosii ca sângele.

- Cine ești ? Spun cu frica si vocea începe să îmi tremure.

-  Sunt Kalimantan al treilea demon , iubito !  Un rânjet ciudat se pune pe chipul lui , si încet , încet se apropie de mine .

- Te rog ! Lasa mă în pace . Ii zic aproape plângând .

-  Te-am lăsat până acum iubito , acum este rândul meu să te iubesc.  O licărire stranie ii umbla prin ochii lui roșii .

- Nu ! Ii zic socata . Niciodată nu voi fi a ta . Ii zic cu frica dar și cu un gram de curaj.

Se apropie hotărât și mă strânge în brațe , eu încerc să mă lupt cu el în încercarea de a nu mă atinge si dau din nou drumul la lacrimi .

-  Am zis ca e rândul meu să te iubesc , si vei fi a mea .  Vocea lui devine din ce în ce mai iritata si cu o furie oarba mă privește.

Îl aud zicând câteva cuvinte intr-o limba ne știută de mine si brusc mi se face din ce în ce mai somn , ochii mei se închid cu repeziciune  , si după întunericul ma îmbrățișează.

Pov. Luciano

O caut de ore bune si nici un semn de la frumoasa mea , o panică pune stăpânire pe mine si mania mea începe să se dezlănțuie.

- Unde este ? Căutați peste tot altfel sunteți cu toți morți , ați înțeles . Urlu din toți plămâni la tot personalul castelului.

O caut peste tot si nimic , mă așez pe un scaun si încerc să mă gândesc unde ar putea fi . Niciodată nu ar fi plecată atatea ore , încep să cred că este răpită si am o bănuială că demonul ala vrea război și din fericire pentru el eu voi conduce acest război . Mă răpit soția care este gravidă cu un vampir , dacă nu o salvez până la naștere va muri si acest gând nici nu vreau să îl pun în mintea mea plina de o furie oarba.

***

Ies în curtea castelului unde stau toți războinicii mei , așteptând ca conducătorul să le dea porunca.

- După cum bine știți Aleasă mea a fost răpită de Acel demon si nu ma voi lăsa înfrânt cu una cu două . Așa ca m-am gândit că de azi începem  antrenorul în  curând vom avea un război . Le zic ferm si hotărât cu o furie ce îmi hrănește sufletul cu putere .

Pov. Anastasia

Deschid ochii încet și parcă corpul meu amorțit nu vrea să îmi asculte porunca de a se mișca , dar nu pot să mișc nici un deget .

O ușă se deschide si observ cu coada ochiului ca acel demon mă privește într-un fel destul de straniu.

- În sfârșit , ești în patul meu .  Un rânjet pervers ii invadează fata si rămân stana de piatra la cuvintele mele .

Vreau sa ii zic sa ma lase în pace să îl rog să îmi dea drumul dar nu pot să scot nici măcar un cuvânt . Mi-a făcut ceva să nu mă pot mișca si nici sa vorbesc.

-  Chiar dacă nu mă vrei sufletește corpul tău face exact cum îi comand eu ! Îmi zice rânjind si socul cuvintelor lui mă duce in alerta .

Se aproprie ca un prădător de mine  si eu tot încerc să fug să scap dar nici un rezultat.

- Săruta-ma iubito!  Îmi șoptește  ușor lângă ureche .

Niciodată nu o să te sărut , eu iubesc doar un singur bărbat și nu voi iubi altul .
Dar socul este al meu atunci cand buzele mele i le sărută sălbatic pe a lui si in acest moment scârbă si sila de propriul corp este acum foarte intensă .

Ii simt cum cu o nerăbdare ciudată începe să ma dezbrace si prin socul meu și eu pe el .
Acum sunt goala in fata altui bărbat , si o vină apăsătoare mă cuprinde .
Îmi dezoreaza tot corpul cu săruturi si incepe să mă excite atât de tare încât gemete guturale îmi părăsesc gura .
Cu o singura mișcare mă pătrunde brutal in vagin si incepe să pulseze violent .

1015 de cuvinte

Buna sper ca va place mai sunt 2 capitole si dupa epilogul .
Bune din volumul 1 .

Scuz pentru greșelile gramaticale....