|| S3|| 32: CEVA REAL

treizeci
si
doi

În jurul proprietății private a Pistei perfect luminată, pădurea se simțea precum o pătură abisală.
Probabil ăsra îi era și rolul – să nu lase pe nimeni să realizeze ce se întâmplă în inima ei. Pe Pistă, luminile puternice ale proiectoarelor amplasate strategic făceau traseul să arate de parcă era miezul zilei, nu al nopții. Dacă nu era pentru cerul întunecat presărat cu stele, ai fi putut uita complet de oră. De jur împrejur, unde proiectoarele nu ajungeau atât de mult și unde șoferii stăteau în jurul mașinilor modificate din care bubuia muzica, totul era un curcubeu. Grupuri peste grupuri. Acum Ariana vedea mai clar diferența dintre ele. Și dintre numărul de membrii.

— În stânga, lângă tribune e grupul meu, The Black Bears, începu să îi explice Max în primele zile. Acolo, arătă spre o duzină de mașini mai mult sau mai puțin roșii dar toate asortate, unde dragul nostru prieten Enrique stă, sunt Los Camisas Rojas.

Făcând contact vizual cu ea, Enrique se strâmbă dezgustat.

Ea și Ginnie încercau să își facă un obicei din a fi prezente mai des pe Pistă. Trebuia să își pună bazele mai adânc, să își facă prezența simțită și să își creeze o poziție solidă între raceri. Trebuia să obțină o anumită poziție de influență.

― Și acolo, e grupul meu – White Tiger, Hwan arăta zâmbitor spre un grup format în mare parte de asiatici carele făcură cu mâna în semn de salut. Micile tale cascadorii i-au impresionat. Dacă nu era pentru pariul tău cu Raven, sigur s-ar fi băgat să te ia în echipă la noi.

― Ei și restul grupurilor, interveni Max cu mâinile încrucișate la piept. Ți-ai făcut deja o reputație pe aici, puștoaico!

Ariana încercă să le ofere un mic zâmbet într-o încercare de a părea rușinată. Dacă voia să își facă aliați trebuia să își joace cărțile bine.

― Cum rămâne cu ei? Arătă spre ceea ce părea o paradă de prost gust ar unor mașini mult prea tunate într-o tentativă evidentă de fală fără sens. Max strâmbă din nas.

— Ăia sunt Golden Lion. Nu sunt neapărat cei mai străluciți dar pentru că liderul lor, Meijer, e câștigătorul ultimului Turneu al Regelui, se cred importanți căci au reușit să ademenească o grămadă de novici.

Din nou numele acela.

— E acest Meijer prezent? Ariana se uita cu atenție la fiecare șofer în parte.

— Nu. Nemernicul nu și-a mai făcut prezența pe pistă de câteva luni bune. Cred că de dinainte să aibă loc inițierea voastră.

Ariana aprobă tăcut.

— Oricum, nu ai de ce să te stresezi cu ei momentan, o să vină singuri la tine, o anunță amuzat Hwan.

Fata ridică o sprânceană. De la distanță grupul de șoferi o judecau din priviri.

— Cum ți-am zis acum ceva timp, Golden Lion și Red Moon, care acum e teoretic echipa ta, sunt la cuțite de ani buni, îi reaminti Max. O să fie o chestiune de timp până o să vină să creeze o scenă.

Ariana încercă să își oprească rânjetul. Numai să încerce, se gândi.

— Chiar, care e situația după pariul cu Xander? O întrebă Hwan.

Care era situația cu el, într-adevăr. Aceea era o întrebare bună pe care și-o punea și ea de zile bune.

— O să schimbi numele echipei acum că Raven nu mai e liderul?

— Nu m-am decis încă.

— Trebuie să recunosc puștoaico, să îl convingi pe Raven, Fox ba chiar și Reaper să ți se alăture a fost ceva mai nebunesc decât toate cascadoriile tale de până acum, Max râse.

— Nu cred că sunt fericiți cu felul în care i-ai pus la colț, Hwan asumă. Nu au și-au mai făcut apariția pe aici de atunci.

Ei bine, nu păruse să aibă o problemă cu buzele ei cu câteva nopți în urmă. Înainte să se facă dispărut cu tot cu prietenii lui.

— Îți zic din experiență, pentru că îmi placi, puștoaico: O echipă plină de membrii puternici dar lipsită de unitate nu valorează nimic pe termen lung.

Trase aer în piept adânc. Știa. Kamil îi dăduse de înțeles același lucru ultima dată când vorbiseră. Însă nu era neapărat că aveau vreo problemă. Dar totuși se făcură nevăzuți, își reaminti. Se făcuse o săptămână de la ziua ei și nu știa nimic. De niciunul dintre ei. „Să sperăm că nu o să se facă nevăzuți pentru câțiva ani," glumi atunci Max. Dar cumva, posibilitatea, oricât de mică sau mare ca asta să se fi întâmplat nu stătea bine cu ea. Deloc. Nu când știau cine sunt. Când se deschise în fața lui!

O săptămână. Era o săptămână de atunci. Între timp, începuse să înțeleagă cum merg lucrurile pe pistă. Cine se ocupa de ce. Cu cine să discuți depinzând de ceea ce aveai nevoie – îl văzuse și pe dealerul prezentat de Hayden – și cumva, primise niște oferte mai mult decât folositoare pentru cauciucuri, rezervoare de azot și cocaină pentru că „era o plăcere și o onoare ca să le folosească marfa." Ceva ce pentru ea suna mai mult decât orice altceva a publicitate.

În acea seară era cu Ginnie, care așezată pe capota baby pink a mașinii sale lucra de zor la un program. Îi explicase puțin mai devreme despre ce era vorba însă Ariana era prea prinsă în cum avea să îl snopească în bătaie pe Xander dacă chiar își luase tălpășița. De cealaltă parte a ei, Mara stătea rezemată de mașina lui Hwan care se postase lângă Ginnie, sorbind-o din priviri în tăcere.

— Nu am mai văzut Pista atât de plină de viață de ceva timp, remarcă Mara privind tribuna plină de spectatori și oamenii care petreceau pe lângă celelalte mașini. Toți îmbrăcți în fel și fel de haine mai colorate sau mai edgy – o adunătură de neadaptați care păreau să își găsească locul acolo.

— Nici nu e de mirare. De când cu venirea prietenei voastre pe pistă și întoarcerea lui Raven toți vor să vadă ce și cum.

— Pariu că Martin își freacă palmele mulțumit, Hayden se alătură sărind lângă Mara.

Ariana nu mai putea ignora asemănarea dintre cei doi. Și totuși, Mara nu făcuse niciun pas pentru a-i spune. De ce îi ascundea asta? Ochii ei se mijiră asupra celor doi. Era ceva mai mult.

— Mai mult ca sigur o face, veni replica lui Fox apropiindu-se de ei. Mașina ei roșie era parcată puțin mai în spate. Ochii ei de vulpe aruncând săgeți spre Hwan care imediat se scuză și plecă înapoi la grupul lui. Ginnie nu băgă de seamă, afundată în munca ei chiar și cu toată zarva din jur.

În urma ei, ceilalți doi membri ai trio-ului ieșiră la rândul lor din mașini, făcându-și drum spre ei. Deși încercă să nu își arate ușurarea, privirea Arianei era lipita de silueta lui Xander precum el și prietenul său își făceau loc spre ei. Ochii lui mai întunecați decât nopțile fără lună erau decorați de umbre violete, contrastul lor cu pielea lui palidă imposibil de ignorat o dată ce ajunse mai aproape de ea.

Pe Pistă nu era atât de rău precum la facultate, însă privirile celorlalți raceri îi fixau atent. Era pentru prima dată când trioul li se alătura. Pentru ei, era prima dată când Storm și Raven erau în același loc ca și coechipieri, pentru Ariana era prima dată când îl vedea ca fiind el – băiatul care o salvase când aproape se pierduse.

Hallo, Schäfchen, Jace zâmbi dulce către Mara. Ți-am lipsit?

Mara își mută privirea în altă parte, fâstâcindu-se în timp ce Hayden pufni. Jace își aruncă un braț după umerii lui.

— Știu că ție ți-am lipsit, Schäfchen zwei. Putem să recuperam timpul pierdut de acum dacă vrei, făcu el cu ochiul.

Hayden se strâmbă, însă nu îi dădu mâna la o parte.

Ariana și Xander se priveau în tăcere.

— Nu cred că alinturi precum Schäfchen ți s-ar potrivi, vorbi într-un final Xander.

— Nu.

— Așa credeam și eu, râse scurt apoi o privi blând, ca niciodată până atunci. Hallo, mein Sturmherz.

Ariana zâmbi la numele de alint, Sturmherz. Furtuna inimii.

— Bună, corbule.

— Atât de original. Aș fi zis că ai să depui mai mult efort.

— Nu sunt atât de creativă ca și tine, ridică din umeri.

— Aparent. 

Un țiuit enervant traversă Pista urmat de un tușit. Apoi vocea lui Martin umplu difuzoarele amplasate pe Pistă.

— Bună sera, bună seara! Probabil vă întrebați ce vreau să anunț. Runda finală a turneului începe de acum! Concurenții au două ore să se alinieze la linia de start.

O avalanșă de voci. Toți cei prezenți privindu-se între ei apoi la Xander și Ariana.

— Deja? Sări Mara ca arsă.

Hayden părea la fel de bulversat. Până și Ginnie își ridică capul din laptop. Numai Jace, Fox și Xander nu păreau în niciun fel surprinși. Ariana ridică o sprânceană la ei.

— Am auzit mai devreme, Jace anunță cu nonșalanță.

Fox aprobă tăcut. Ariana își uni sprâncenele într-o încruntătură înainte să își mute privirea înapoi la Xander. Aveau atât de multe de discutat despre ei...

— Să înțeleg că cineva primește tratament special? Se rezumă la a spune.

Xander își trecu o mână prin părul de la ceafă. Ochii lui fugind oriunde decât să îi privească pe ai ei. Ariana pufni.

— Ești pe bune?

Buzele lui formară o linie. Cum putea să îi explice de ce știau fără să îi dea vreun detaliu despre treburile lor? Se uita la prietenii lui pentru ajutor. Cei doi zâmbiră într-o scuză mută, parcă spunând că nu se bagă. Xander oftă.

— Crezi că am nevoie de vreun avantaj ca să te las să mănânci praful în urma mea?

Ariana își ridică bărbia. Făcu un pas spre el.

— Atunci de ce ai fi știut dinainte? Se apropie și mai mult. Doi puteau juca jocul ăla. Îl provoacă din privire.

Xander rânji. La fel de impulsivă ca întotdeauna. Cu un ultim pas, elimină distanța dintre ei complet. Fox încerca să îi atragă atenția. Dacă nu ave grijă ce spune urma să își primească o palmă peste față – toți erau de aceiași părere. În jur se lăsase o liniște de mormânt.

— Doar nu crezi că aș îndrăzni, îi dădu o șuviță de păr după ureche, să te jignesc în felul ăla. Am auzit în treacăt când îl ajutam pe Martin cu ceva.

Un val de respirări ușurate de la grupul lor. Xander se aplecă ușor, un frison străbătându-i șira spinării Arianei precum buzele lui îi atinseră ușor urechea și șopti cât să audă doar ea.

— Altfel cum aș putea să am pretenția la ceva real?

Ochii Arianei se măriră înregistrându-i cuvintele.

— La ce te referi mai exact?

Xander clipi confuz.

— La cursă, desigur.

Îl privi cercetător, în speranța unei glume. Nici o urmă de așa ceva, era pe cât se putea de serios. Ariana îi zâmbi, apoi palma ei făcu cunoștință cu obrazul lui înainte de a se întoarce pe călcâie și a pleca în direcția mașinii ei.

― Uh! Probleme în paradis deja? Jace râdea pe sub mustăți.

Fox înjura pe sub barbă. Mara și Ginnie păreau că se abțineau din a-și da o palmă peste frunte.

Pe Pistă nimeni nu își permitea mai mult decât să își șușotească ipotezele.

Poate că era pentru că se apropiase prea mult de ea?

Poate pentru absența lui de până atunci?

Poate încercase să se bage în pantalonii ei și nu i-a ieșit... Avea sens, la cât de ușor acceptase să fie un simplu membru în echipa ei.

Dar un lucru era cert – Storm îl plesnise pe Raven în fața tuturor fără repercusiuni iar asta spunea deja destule despre puterea ei pe Pistă. 

― Du-te după ea, ce mai aștepți? Spre surprinderea tuturor, Fox era cea care strigă la el.

Stătuse nemișcat după palma primită de la ea. De ce reactionase așa? Nu își putea da seama cu ce greșise mai exact. Era obosit. Prea obosit. Luaseră transporturi pentru Martin toată săptămâna și acum asta! Își trecu o mână peste față. Fox avea dreptate totuși, nu avea de gând să o lase să plece cu vre-o idee greșită când abia a găsit-o.

― O să îi tai roțile la mașină dacă o să ajung să am găuri în pereți din cauză că a enervat-o prea tare, o auzi pe rozalie promițând precum o luă la fugă după Ariana.

Fox râse apoi profitând de absența celor doi prieteni ai lor își aruncă un braț după umerii rozaliei întrebând-o la ce lucrează. Ginnie dădu să protesteze legat de mâna așezată pe umărul ei însă o șoapta de la Fox și ochii ei se măriră ușor înainte să zâmbească și să se uite în altă parte. Nu a mai protestat.

― Cine ar fi crezut! Poți fi roz din cap până în picioare, râse Jace la vederea urechilor și obrajilor ei acum roz.

― Se pare că prietena ta știe ce face, Mara observă.

― Nu mai bine decât mine. Mi-ar face plăcere să îți ofer o introducere.

Numai ideea a ceea ce înseamna asta o făcură să simtă că ia foc, fâstâcindu-se în loc. Degetele ei prinseseră tivul mânecilor hanoracului ei bej. Încercă să zică ceva, să îi dea peste nas, însă sfârși prin a se bâlbâi. Renunță, oferindu-i lui Jace încă un motiv pentru o porție de râs. Hayden se făcu dispărut.


Gata și acest capitol!

Nu uitați să lăsați un like (🌟) dacă v-a plăcut - mă motivează să continui, un comentariu pentru a vă citi părerile/reacțiile - iubesc asta și un share dacă vreți să arătați povestea și altora. 🖤✨

Ne vedem săptămâna viitoare!
Love,
Andrè. ❤️

Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top