Capitolul 24.
Niah
Două săptămâni trec repede. Am mers la doctor cu Xenia, am început să cumpăr hăinuțe copilului, încă nu știu ce este dar îi cumpăr hăinuțe de culori pe care ar putea să le poartă și un băiețel dar și o fetiță. Xenia vine în fiecare wekeend la mine cu câte un pluș mare. De Zender nu mai știu nimic, nu a mai venit la mine și nici nu m-a mai sunat. Poate a înțeles că vreau să nu facă parte din viața mea și a plecat, m-a părăsit așa. Da poate am vrut să fiu părăsită, să fiu lăsată ca pe o mamă singură, o mamă care a făcut o greșeală și trebuie să conștientizeze că în câteva luni va fi o mamă singură și puternică.
Mă schimb și cobor în living, unde mă așteaptă Xenia pentru a ieșii în oraș, din nou, la cumpărături, din nou.
Ajung în living și mă încalț cu o pereche de adidași albi ca după să-mi iau geanta și să plecăm.
Xenia se ridică și mă ia de mână zâmbind și dându-mi o stare de fericire și poftă de viață.
— Dacă nu te ține acel măgar de mână, te țin eu, scumpa mea.
Și mă trage după ea, la mașină.
Urcăm amândouă, ea la volan și eu pasager. Ea pornește mașina și eu încep să mă uit pe geam, îmi place natura și tot ce este afară.
Sper ca și copilul meu să fie ca mine, iubitor de natură și bun la suflet. Dar dacă va fi ca tatăl său?
Xenia pornește radioul și eu încep să râd și să cânt odată cu piesa și ea face același lucru.
Zender
Mă ridic din pat și merg spre baie, mă spăl pe față și întru sub duș. Peste zece minute ies acoperit doar de un prosop. Mă duc la dulap și mă îmbrac într-o pereche de blugi și o cămașă neagră. Cobor la bucatarie și îmi iau o cană cu cafea și o beau în trei minute. Am nevoie de energie.
Îmi iau cheile și mă îndrept spre mașină, pe drum primind un apel. Devon.
— Ce vrei? Îl întreb în timp ce deschid portiera și mă urc la volan.
— A plecat cu aceeași tipă de weekendul trecut. Vrei să continui să le urmăresc?
Tac pentru câteva minute ca după să oftez și să strâng volanul în mână.
— Da, urmărește-le și îmi spui unde merg, ce fac și dacă se văd cu cineva. Clar?
Oftează și cu siguranță își dă ochii peste cap. Mișcarea lui preferată.
— Vreau să fiu plătit pentru tâmpeniile astea, Zender.
— O să te plătesc după ce o să aflu ceva, dacă e ceva de aflat. Pa.
Și închid. Nu am timp de nimicuri, vreau doar să știu ce se petrece cu ea și de ce vrea să mă alunge din viața ei.
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top