mi-a spus odată cineva
în al șaselea ceas al inexistenței mele
în timp ce eram sub apă, iar rechinii sforăiau în jurul nostru
că timpul este o problemă de timp.

că visele se mai sparg, uneori
căci altfel n-ar mai fi nisip.
că haosul e-n spirite mereu
pentru că altfel n-ar mai exista liniște.
că moartea e concluzia
pentru că altfel n-ar mai exista
viață.

n-am vrut să ascult marea
și i-am spus
că, deși mă voi îneca probabil
voi găsi calea să mă vindec.