,, Cu înfățișarea răpusă de lovitura unor topite sentimente, puternic adâncite în însuflețirea-i înghețată, stăpâna a așezat sfeșnicul încărcat de lumânări, pe măsuța rotundă. Apoi a înfășcat ursulețul de cârpe și s-a prăvălit în genunchi pe podea, asemeni unei stânci uriașe, desprinsă de pe un versant. Atunci izbucnirea tăcută a unui plânset înfundat a început a reverbera din focul stins al mâniei sale, învinsă de ploaia măruntă a lacrimilor arzătoare. "

      Greu dar nu imposibil m-am decis să selectez noi desene pe care să le adaug în această colecție. Cei drept n-am renunțat să desenez în ciuda firii mele perfecționiste care e imposibil de mulțumit și a progresului meu destul de încetinit. A fost și va rămâne pasiunea care mă bântuie chiar și în cele mai neașteptate momente.

      ,,Jucăria trecutului" este unul dintre desene care mi-au trecut testul, cel puțin deocamdată și care o ilustrează pe Myellefer în momentul ei cel mai sentimental. Reprezintă o frântură din scena în care adevărul despre trecutul ei iese la iveală. Ursulețul pe care îl ține în mâini și îl soarbe cu ochii reci, este jucăria care îi amintește de mama sa și de tratamentul groaznic pe care l-a suferit în trecut din vina simplului fapt că se născuse fată.